17 noiembrie 2006.

 

 

COVOR DE FRUNZE DE STEJAR PROASPĂT, PE CARE TOAMNA L-A ADUS PRELINS DIN CER,.. ÎN SPRE PĂMÂNT…

 

 

O scriere rapidă ,.. de rămas notată.. ca un mai larg  Motto :

 

 

Covor de frunze de stejar proaspăt, pe care Toamna l-a adus prelins din cer spre pămînt,.. Proaspete frunze uscate, căzute şi ace din PINI roşcaţi, dar verzi te trimit pe cerul albastru electric viu, şi în contrastul diferit cu îngroşarea desenului uscat făcut pe cadrul pictural al operelor renascentiste din secolul XV german, sau pe imagine de frescă din secolele XIV – XV ale picturii italiene

 

Ne simţim datori de  a  ne reaminti de Goblenurile de Arras, mătăsuri grele,  tapiserii ,.. cu largi deschideri de 8 pe 4metri comandate în executare..de Curţile domnitoare europene,.. sau a Ducilor italieni,.. sau  a prelaţilor Vaticanului …

 

Dealul cu stejari, de largă expresie , de deasupra Mânăstirii Cioalnu,..

 

E o atmosferă deliberat plină de nobleţe, plină de fluturi şi de vâscul căţărător, şi vizitată de o ceaţă adunată de departe,..deasupra culmilor spre cercul Istriţei întinse, ca marginile unui butoi de stejar, care este pus să ocrotească văile adunate de secole,.. ca un refugiu primitor… refugiul Caucalandului socot !?,.. dus pe calea amintirii şi a îmbrăcării cunoştinţelor păstrate ,de o acumulare de neşters a emoţiilor..

 

Calcarul, Apa , Copacii, de lângă livezile Mânăstireşti şi largi poiene, atârnând de scopul lor ,mărturisit sau nemărturisit: Poienele de sculptură, denumite Tabără internaţională ..de artă sculpturală, şi care este desemnat ca unică din diferite motive : valoarea meşteşugului,calitatea pietrei întrebuinţate ,calcar de Măgura,dar şi pentru  locul fericit unde a fost aşezată în apropierea locaşului vestit şi a aparţinătorilor săi istoriceşte  enumeraţi în mai multe rânduri,..

 

.. Cu toţii rămânând ascunşi : ,..cei vechi : Dacii şi  Gotii,.. ţinând de primele secole ale mileniului unu,.. apoi urmaşii lor înscrişi ca daco-geţi,.. amestecaţi cu populaţia de migratori,.. şi apoi recunoscuţi oficial, ca  romînii celor trei provincii  ,.. neatârnate,.. oglindiţi trecător la amestecul obârşiilor lor,.. spre sfârşitul mileniului doi :

 

Aicea pe una dintre  pajiştile,.. de lângă Stejarul Corbilor vestitori,.. deasupra Mânăstirii Ciolanu ,.. se află  jos aşezaţi, pe lângă Baci,.. acoliţii săi staţi împietriţi, .. vegheaţi de păsăruica ,..staţionând pe reprezentarea arborelui genealogic, al autorităţii materne…

 

.. Ascunşi în necunoaştere,.. şi ne-aflarea  numelui dorit :

 

 

 .. Cine sunt Ei ? Şi ce păzesc pe acest drumuri rămase din vechi,  ascunse de pădure şi codrii seculari..  de fagi amestecaţi cu rămuretul de stejar ?

 

 

Popas lung, cu o astfel de simbioză emoţională,..  de am primit mesajul Cetăţii de sub Ţarină, al emoţionaltăţii celor vechi şi duşi, şi care încearcă aicea să găsească căile de a  reverbera cu uşurinţă,.. pe afară,.. ducând la suprafaţă, … unele din mesaje lor :

 

.. în aproprierea  emoţiilor familiare, decorul lor familiar, de sub pământ,..o relatare demiurgă, despre viaţa şi Lumea lor, trecută , dar care încă pare să ne apese, plecându-ne capul în necesitate de a ne reaminti : de Ei !,..

 

.. De Rostul lor !,.. de vaşnici apărător ai ţinuturilor  de nord,..În vremurile vechi,.. ca şi acuma, pentru cunoscătorii ezoterici ,.. însemna ceva mai mult !

 

 

Şi pentru a-i păstra pregătiţi : Se acoperă chibzuiţi cu un covor de frunze de stejar,..surtucul de frunze aurii ca pielea de căprioară, uscată la tăbăcit lucios

Malurile albăstrui ale Cerului de ceaţă ce acoperă vătuit munţii , .. nu prea depărtaţi,…

.. La o aruncătură de mai multe săgeţi,.. spre Haleş-ul bârlog de lupi,.. al Doamnei Neaga.

 

De verificat notarea Cappadociei ca Ţinut Anadolian, locuit pe rând de Hittiţi,şi  de Assyrieni şi creştinii Cappadocienii, întemeitorii de biserici troglodite.. orthodoxe, ( denumire seacă a tehnicii primitive şi de material folosit : piatra )  

adică construite din stâncă şi în sâncă,..şi constructori de oraşe subpământene

 

Încheiere de motto :

 

 

 

Forma literară este  continuată  astfel :

 

 

 

Din nou priveam  ,..  de această dată  într-o zi de toamnă veche aurie, cu liniştea înmiresmată, de şoaptele prelungi  şi zgomote înăbuşite,.. ale  aripilor  de piţigoi galbeni canar şi aurii,.. care ţeseau prin zboruri scurte, peisajul desenat de toamnă,..  într-un cadru de mătăsuri grele, ale unor decoruri de margine de deal,.. de margine de drum ,.. de margine de veac, care trecură pe lângă noi, şi nu ne avertizară de loc.. : Staţi şi Priviţi ! : minunaţi oameni !,.. de minunate vremuri aduşi , în lanţul şcolii, de amintiri !.. predestinţi să faceţi descoperiri, ale farurilor de_vreme scotocire …

 

.. De centrat şi aţintit : ..

 

De cine suntem născuţi ? de cine suntem alăptaţi ?, de cine vrem să fim ocrotiţi ?,de cine vrem să fim uitaţi !, cu cine vrem să ne împrietenim,..

Pe cine trebuie să mai primim ?…

De aceste propuneri de întrebări nu avem cum să scăpăm aşa de uşor,.. chiar dacă ni le însuşim, grăbiţi sau conştineţi, şi aplecaţi  în jos la studiu ,..la genunchiul broaştei.. căzuţi în mirarea mută al adevărului aflat..

 

Dar deocamdată trebuie să vorbim : să lăudăm priveliştea  dealului ,acoperit de desenurile vegetale ale acestei Toamne Aurii de căprioară, pe cerul Albastru fără de nori, atât de albastru că Sineala  cicoarei.. capătă înscrieri de piatră decorativă  ca un larg vitraliu european catolic,.. ca  o largă bucată de sticlă smălţuită,.. cu adâncimi de smalţ de olar,  acoperită şi încercuită.. ca la un târg de Oale : oltenesc sau  ..moldovenesc !

 

 

Şi pe acest cristal de faţă de oală rumânească, stergar oprit la margine de deal de mânăstire, într-o Toamnă de cules ,de strâns poame şi de făcut : iubiri dulci şi de grade multe acoperite, de prune, mere şi pere de rachiuri vârtoase,.. aproape ca nicodată !,.. La sfârşitul legilor băuturii libere,.. chiar  de preparat..!

 

 Şi la sfârşitul tăierii copacilor din pădurile pâlcuri  de vânătoare, transformate în pâlcuri de arat cu rădăcinile trase de tractoare, din copacii scoşi ,..spre sobe: drumuri de pregătit !,.. sau spre  interioare casnice de aşezat .. construcţii !

 

.. De această toamnă de neuitat, de neuitat prin vârsta pe care ai adus-o cu

Tine,..  în sarica din spate şi din piept înghemuită .. în această comemorabilă Toamnă : înaltă Doamnă de quarto cento,.. număr,..  tipică Renaştere adusă pe furiş de peste graniţa italiană, din Florenţa ducelui Lorenzzo dei Medici,.. sau din Germania secolului XV, purtată desenat de Albrecht Durer,.. în litografiile desenului său preţios, .. în clar – obscur .. de umbre ..

 

..Nu de prisos,.. ci umbre care pot ascunde.. Emoţiile fireşti ale  unui suflet talentat ,.. dar biciuit  de vremuri,.. şi de comanditari amânaţi.. mereu !

 

 

.. Sau culmea decoraţiilor murale aplicate : Goblenuri de Arras,..  mătăsuri grele,.. care caută să facă faţă unor poveşti de subiecte de alegorii arhaice,.. cu zeităţi păgâne,.. sau scene din religia creştină,.. sau scene biblice nainte de creştinism,.. lăsare,..

 

.. Şi care,.. se pot întrece numai cu scenele de bătălii,..duse de republicile italiene, cu turcii şi francezii, sau spaniolii, duşmani vremelnici totuşi dacă privim..la sticla jurnalelor de Ştiri,.. unde acuma stau laolaltă şi turcii şi nobili din Vest, potoliţi de greutatea căruţii de finanţe a fiecărora,.. care mai anevoie ştie să întoarcă,.. pe invers drumul de la dolar.. la Euro, profitul  economiei mondiale co-repetitor,..cercînd repartizarea P.I.B.-ului sanitar..mai lat.. întins, .. dincolo de rezultate, precar situate în statisticile de cabinet ! de un proboscian uitat de vremuri ,.. de profil, îndoit în sinea sa !

 

 

..Date, de o Europă ce tot se mai uneşte,.. Adâncită în vârtejurile de foc ale energiei achiziţionate de dincolo de depărări,.. spre terţe piese de comerţ,..  dar .. privirile îndepărtate ne dor,..

.. Ne este dor de băncile, consorţii de împrumut, pe care le vom folosii  tot în această iarna,.. În Titlu de împrumut !..

 

 Ca în titlul cunoscut de aproape un secol : Iarna zădărnicii noastre, sau Iarna sărăciei ..noastre,..  sau Iarna  deziluziilor noastre,.. : Iarna  - dezmoştenirii noastre .. a scriitorului American John Steinbeck ( citat din memorie )

 

 

Şi continui să stau aşezat,.. pe  lângă masa  mea ,cu  un mănunchi de frunze de stejar ,..din covorul  de frunze, culcate binişor de Toamnă peste dealul Mânăstirii Ciolanu, la şoseaua înaltă, mărginită de pereţi înalţi,.. de copaci coloraţi în galben şters, de marmură gălbuie de Cararra,.. cu vine cenuşii de pamânt uscat,.. ca o iarbă deasă decolorată de soare,..

 

Copacii  aceştia ,..care îşi scutură solzii : tablă de aur , ..de petice delicate şi zimţuite , .. Stol desfrunzit  de gureşe vorbitoare de pe colanul Lânii de aur,.. mari cât vrăbiile dolofane,.. tot zburătoare,.. de pe aici..  din  spre Cetăţuia, pinten de Zăgaz.. semn de oprire,.. direct spre .. adîncimea  Văii Buzăului,.. spre oraşul,..  domniei ceţurilor atrase !

 

 

Le - am luat ..şi adus cu mine acasă pentru a întregii simbolul lor ,.. prin priviri îndelungate,.. şi note temeinice despre felul lor de colorit şi de alcătuire:

 

“O bineţe largă,.. dată de codrul de stejar“,.. primită cu o căldură sufletească, ..şi am ales, admiraţia despre modalităţile de apel şi comunicare între regnuri , .. care sunt legate pe veci sub haina Naturii,.. nenumărând anii,.. decât în zeci de secole trecute !

 

 

   Dar mănunchiul de felurite frunze de stejar sunt  căzute la diferite timpuri : cîteva sunt cele mai vechi  şi au pe faţa o lucioasă culoarea gălbuie - deschis , ca pielea căprioarei,.. iar pe spatele frunzei un ocru palid albicios,.. uniform  şi cu o personalitatea diminuată de trecerea timpului,..

 

 

Un alt mănunchi, mai numeroas : are frunzele sale  mai  inegal prezentate pe ici şi  pe colo,..  şi mai ales pe la margini.. par stropite : cu oareceare  culoare de verde palid,.. mai  anemic,.. şi chiar dânsele par căzute ca atinse de o boală evidentă, pe  marginile ajurate şi rotunjite ale frunzelor ,.. iar frunza pare mai mlădie şi mai umedă,.. în rosturile sale  de vevriţă  vegetală neastâmpărată…sau de cinteză : .. aice este şi apoi la cea mai mică adiere nu-e,.. coborâtă  fluturat spre oceanul de aer în noapte, sau în asfinţit de cer : .. amurgul ros de frunzele plecate ,.. de la  o nuntă mai devreme, de căt se cade,.. nesupărate,.. când încă muzicile încă cîntă,..

 

 

..Dar Ele se ştiu chemate de domniţa Ne-Numită ,..

şi zisă aşa :

.. » “Nu este mai frumoasă,..  pe nici-unde,..pre numele său întreg  Zamfira !  Cea cu nurii ce-i.. curg ciorchini de peste .. tot ! Se  află ascunsă : .. legată de funii,.. de flăcăi ,.. priviri de zmei şi tauri ce orbocăie în labirinturi,..asudând la subţiori, .. ca diavolii !,.. Priviri .. pe  sub sprâncenile,..  în..pâslă neagră,.. răsucite !  », 

 

 

Cîteva frunze sunt colorate cu aspect de untdelemn închis  egal ,.. ţi  se par pe  o parte şi pe alta,.. cu aspect lucios al ţesăturii şi sunt de un neam de fag,.. sau de arin,..

 

.. Ele sunt foarte compacte şi au o durată mare !,.. decând au căzut, pierzându-şi prospeţimea,.. dar câştigând prin uscarea lor complectă,.. un Loc la nemurire şi la rezistenţă ,..

 

 

 

.. Acolo unde poiana,.. lasă loc cerului să o viziteze nestingherit,.. plimbat alene printre  imaginile cufundate,.. de munca pietrarilor,.. într-o nouă prezenţă, mai răscolitoare, aşa cum şi-au dorit-o,.. Ei căzniţii de sfarămă gândurile,.. laolaltă cu sfarămă  de piatră ..în păstrarea muţeniei,.. a  unui grai descoperitor de rod archiac al sufletelor din  noroade ridicate,.. la cea mai înaltă poziţie de staroste şi jude,.. de plai şi aşezări !

 

 

Dar ce credeţi că oare este puţin sau mai degrabă mult,..să faci eroii să cutreiere pe culmi prin piatră verde şi gresie,.. pământ ! ,..Să vină şi să-ţi spună, aievea :

 

 

 

..Noi suntem bacii voştrii,.. popor de mici copii,.. şi urieşi noi suntem de pe poziţia noastră ! ..V-am tot condus ,..şi-am arătat la lume,.. pricinile pe care trebuie să le respecte,..  atuncea când vor să vină .. în faţa munţilor,.. şi să primescă covor de pâine  rumenită,.. şi altă hrană de carne vie mugind sau behăind pe uliţi,.. şi pe lemne de foc tocmite,..  din pădurile noastre,..

 

.. Toate purtate în devălmăşag de veselia chiotelor de nuntă,.. sau de bucurie,.. care stârnesc petreceri şi dau tărieii : un rost de băută,.. chiar fără de măsură ca  al vinului,.. dulce ca un  izvor,.. şi  cel din multe arome adunate,.. de poamele roditoare.. puse  la fiert şi desfăcut  de-a sa  putere !.. din căuşul de pruni şi meri,.. mai dulci chiar .. decât mierea !..

 

 

 

Se simte pe iarbă vecinătatea copacilor puternici cu trunchiul gros de zeci de ani ..de-o sută sau de două-trei sute,..  spre o mie !,..

 

..Mlădiţele-împletiră lemnul din coaja lor,.. iscând tăria arcului întins de brad,..  de corn,.. sau  de  bourul de stejar,.. Bivol de fier cu  arce de aramă împletite şi aripi de vultur,..heraldică aşezare de-a  negru voievod !.. poveste ,..

 

..Din cetate ieşită pe prund,.. de spartă, ce este  aşezarea rostogolită în adâncul .. pridvor de râpă adâncă,… la picioarele de apă, de râu,.. lat şi primitor de stufăriş,.. sau de ceţuri furişate de trecerea norilor ,.. încet,.. de-a mersul pe pustii !..

 

.. Deochi de Zâne crude,..  tocmite la sărutat pe frunte ,..de despărţire !..

.. la plecat !

 

 

.. Şi mă tot alin cu gândul ,ajungerii la rând  a discutării  despre Cyrus  vechiul rege al Frigienilor, popor anadolian vechi de milenii ca şi assirienii, învecinat cu marea Caspică,.. şi Armenia,.. loc de trai şi origină a Popoarelor de Massagetti scythicii şi indonni,.. şi a căror regina Thomiris, este numită de istorie  ca avînd : o iubire  nenorocoasa !

 

 

    @@

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A 01  siben tertz Miracolul fraţiei : Covor de Frunze de stejar acoperă Cetatea de sub Ţarină, pe Apa Gliei de sub calcar,17 noiembrie 2006.