PREFER  CA SĂ MĂ DAU DE-A DURA SUFLĀND ĪNTR-UN ŢIFLOI DE MURE,..

 

Sau Din frunze,.. Deochi de sărutat.. pe frunte, de piţigoi !: Poiana covorului de frunze de la Cetăţuie.

 

 

 

 

Şi continui să stau privind şi cāntărind,..

 

.. Jos peste masa  mea  este aşezat  un mănunchi de frunze de stejar ,..din covorul  de frunze, culcate binişor de Toamnă ,peste dealul Mānăstirii Ciolanu, la şoseaua īnaltă, mărginită de pereţii īnalţi de copaci, coloraţi īn galben şters de marmură gălbuie de Cararra,.. cu vine cenuşii, ca o iarbă deasă decolorată de soare, ascunzānd pămāntul uscat de dedesubt,..

 

Copacii care īşi scutură solzii : tablă de aur , ..de petice delicate şi zimţuite , Stol desfrunzit  de gureşe vorbitoare de pe colanul Lānii de aur,.. mari cāt vrăbiile dolofane,.. tot zburătoare, de pe aici..  din  spre Cetăţuia, pinten de Zăgaz.. semn de oprire,.. direct spre adīncimea  Văii Buzăului,.. spre oraş !

 

Le - am luat şi adus cu mine acasă pentru a īntregii simbolul lor ,.. prin priviri īndelungate,.. şi note temeinice despre felul lor de colorit şi de alcătuire:

 

“O bineţe largă,.. dată de codrul de stejar“,.. primită cu o căldură sufletească, ..şi am ales, admiraţia despre modalităţile de apel şi comunicare īntre regnuri , .. care sunt legate pe veci sub haina Naturii,.. nenumărānd anii.. decāt īn zeci de secole trecute !

 

   Dar mănunchiul de felurite frunze de stejar sunt  căzute la diferite timpuri : cīteva sunt cele mai vechi  şi au pe faţa o lucioasă culoarea gălbuie - deschis , ca pielea căprioarei,.. iar pe spatele frunzei un ocru palid albicios,.. uniform  şi cu o personalitatea diminuată de trecerea timpului,..

 

Un alt mănunchi, mai numeroas : are frunzele sale  mai  inegal prezentate pe ici şi  pe colo,..  şi mai ales pe la margini..Ele par stropite : cu oareceare  culoare de verde palid,.. mai  anemic,.. şi chiar dānsele par căzute ca atinse de o boală evidentă, pe  marginile ajurate şi rotunjite ale frunzelor ,.. iar frunza pare mai mlădie şi mai umedă,..

 

..Īn rosturile sale,  de vevriţă  vegetală neastāmpărată…sau de cinteză : .. aice este şi apoi la cea mai mică adiere nu-e !,.. coborātă  fluturat spre oceanul de aer,.. īn asfinţit de cer , sau poate noapte :

.. Amurgul rostuit, de frunzele plecate nesupărate, .. de la  o nuntă mai devreme, de căt se cade,.. cānd muzicile īncă  mai cīntă,.. Obosite

 

 

..Dar Ele se ştiu chemate de domniţa Ne-Numită ,.. şi zisă aşa :

 

.. « Nu este mai frumoasă,.. nici-unde,.. pre numele său īntreg :  Zamfira ! cu nurii cei.. Ce  curg de peste tot .. ciorchini ! Se  află toată ascunsă : .. legată de funii,de flăcăi privite : .. Ca zmei şi taurii care orbocăie īn labirinturi,.. sforăind şi  asudānd la subţiori ,..

.. de diavolii, aruncānd , Priviri pe  sub sprāncene arcuite,.. din pāslă neagră  ..răsucite ! »

 

 

 

Cīteva frunze sunt colorate cu aspect de untdelemn īnchis  egal ,.. ţi  se par pe  o parte şi pe alta,.. cu aspect lucios al ţesăturii şi sunt de un neam de fag,.. sau de arin,..

 

 

.. Ele sunt foarte compacte şi au o durată mare !,.. decānd au căzut, pierzāndu-şi prospeţimea,.. dar cāştigānd prin uscarea lor complectă,un Loc : la nemurire şi la rezistenţă ,..

 

 

.. Acolo unde poiana,.. lasă loc cerului să o viziteze nestingherit,.. plimbat alene printre  imaginile cufundate de munca pietrarilor īntr-o nouă prezenţă, mai răscolitoare, .. aşa cum şi -au dorit -o,.. Ei căzniţii de sfarămă gānduri,.. laolaltă cu sfarămă piatra .. īn păstrarea muţeniei unui grai descoperitor de rod archiac a sufletelor din  noroade ridicate,.. la cea mai īnaltă poziţie de staroste şi jude,.. de plai şi aşezări !

 

 

Dar ce credeţi că oare este puţin sau mai degrabă mult,..să faci eroii să cutreiere pe culmi prin piatră verde de gresie,.. pămānt ,..

 

 

Să vină şi să-ţi spună, aievea :

 

..Noi suntem Bacii voştrii,.. popor de mici ,  nevārstnici  şi neānvăţaţi Copii,..

.. şi Urieşii noi suntem de pe poziţia noastră : v-am tot condus ,..şi-am arătat la lume,.. pricinile pe care trebuie să le respecte,..  atunci cānd vor să vină .. īn faţa munţilor  noştri,..

..Ca  să primescă covor de pāine  rumenită,.. şi altă hrană de carne vie mugind sau behăind pe uliţi, ..şi care pe lemne de foc, sunt tocmite,.. de prin  pădurile noastre, de cu vară !.. 

 

.. toate purtate, īn devălmăşag de veselia chiotelor de nuntă,.. sau de bucurie, .. stārnesc petreceri şi dau Tărieii un rost de băută, chiar fără de măsură , ca  al vinului,.. dulce izvor şi  celălalte din multe arome adunate,.. de poamele roditoare.. puse  la fiert şi desfăcute  de putere !.. din căuşul de pruni şi meri mai dulci ca mierea ..albinelor , picuri de aur !.. zburătoare…

 

 

Se simte pe iarbă vecinătatea copacilor puternici cu trunchiul gros de zeci de ani ..de-o sută,  sau de două-trei sute,.. şi chiar o mie de ani..

..S-au tot lungit la a privi lumea,.. īnainte de a se  coborā.. la Somnul dulce al flăcărilor de uscături !,..

 

..Mlădiţele-īmpletiră lemnul din coaja lor,.. iscānd tăria arcului īntins de brad,..  de corn,.. sau  de  bourul de stejar,.. Bivol de fier cu aramă īmpletit şi aripi de vultur,..  heraldică aşezare de la Negru voievod.. poveste !

 

..Poveste ? :

 

.. din cetate ieşită  de pe prund .. de spartă ,.. ce este  aşezarea !

rostogolită īn adāncul pridvor de rāpă , şi chiar şi mai adānc :

 

.. La picioare de apă, de rāu,.. lat şi primitor de stufăriş,.. sau de ceţuri furişate de trecerea norilor ,.. īncet,.. de-a mersul pe pustii !..

 

Deochi de Zāne crude tocmite la sărutat pe frunte, la Despărţirea.. de plecare !

 

 

Şi nu ne dumirirăm, cum oare este posibil ca din atāţi copaci :  nu se lase frunze de acoperit  o Lume ?..

aşa de bine cum sunt aşezaţi , acolo sus pe Dealul Mīnăstirii,.. şi īn calea viforului..  aşezaţi !

 

 

 

Dar ce are aface vāntul cu rost , sau cel fără de rost ?

 

 

.. Īi ştie careva Urma Sa ?.. Īi cunoaşte pornirile ?..

De vāntul tot se – ncearcă .. la dezlipit de frunze,.. mereu :

 

.. ca un popor de Robi care desfac o arătură neāncetat , strāngānd cocenii şi adunānd porumbii,.. cu rosturi īn hambare , de gospodari ?

 

 

O risipire este, de a te socoti stăpān pe aceste porniri de valuri.. de aer,

purtate de norii umflaţi sau zdrenţuiţi,.. şi care umflă pānzele unor corăbii denumite cu alint, drept  iahturi de lux,.. de prin  pădurile lumii : Stejarul, Frasinul sau Fagul ..

 

Munca la dezlipit  de frunze, sau măturat de frunze este chiar nedemnă pentru Om sau pentru vānt ,.. de a ieşit chiar vorba : taie la frunze pentru cāinii,.. de nu se mai opreşte !

 

Nu īndrăznesc să spun acest lucru desluşit diferitelor personaje ale acestui an, ..pentru că nu ştiu direcţia din care bate vāntul, sau deşi o bănuiesc, problema nu mă priveşte proporţional ..cu īnălţimea hăului descoperit ,.. de ridicarea covorului din Casa Mea… Din casa noastră !

 

Prefer  ca să mă dau de-a dura suflānd īntr-un ţifloi de mure, semnul neostenirii noastre,.. Semnul desăvārşiri Noastre,.. īntr-o Eră denumită vrăjit ,pompos  .. īn găunoasă etichetă : Vărsarea  vărsătorului este ..bună !

 

.. Zicere le fel de memorabilă pentru contracţia limbii cānd pronunţă , sloganul clipii : Murdăria este Bună !

 

Dar cine este murdar că tot gāndim şi tot vorbim de una şi de alta, despre  frunzele  stejarului,..sau de covoarele.. de frunze !

 

 

Plecăm de grabă  totuşi , să le batem, făcănd curat.. nemţeşte !

 

.. Vin sărbătorile dalbe  : pentru anul 2006 !

 

 

 

Ca un Deochi de sărutat pe frunte : ..dintre frunze , un piţigoi…

 

 

 

                                          * * *

 

 

 

 

 

 

Aa 01 deochi de sărutat pe frunte , de piţigoi din frunze,.. Poiana covorului de frunze la Cetăţuie: