@@@

 

MIRACOLUL FRĂŢIEI DINTRE OM ŞI APE LA MĀNĂSTIREA CIOLANU :

 

 

 

Am considerat īntotdeauna că fiind īnclinat către percepţia adevărurilor istorice,.. izvorāte din Interiorul Neamurilor mele romāneşti,.. să mă dedic liber, .. acestor porniri care au un singur numitor comun : naşterea poporului romān,.. de-a lungul acestor Milenii, ..

 

Şi trebuie să recunosc că scara noastră de cunoştinţe s-a lărgit considerabil īn aceste trei decenii :

 Ne recunoaştem vechimea de  a trăi pe aceste ţinuturi strāngānd dovezi europene  de istorie : de 30.000 de ani oamenii care trăiau īn peşteri, prin Neoliticul timpuriu ( paleoliticul tārziu ?), ..

 

Cei mai vechi din Europa erau baştinaşii romāni, ca acei locuitori ai Peşterii Muerii din Caraş Severin,apoi ajungem să-i socotim de drept ca urmaşi pe Daci şi pe fraţii lor Goţii scandinavi sau GEŢII,fie că erau despărţiţi  istoriceşte vorbind īn cele două mari ramuri pornite laolaltă din Gotland SCANDZA,.. MAREA INSULA din golful suedez al mării Baltice : ramura goţilor negrii numiţi : Ostrogoţi,.. şi ramura goţilor albi numiţi :wisigoţii

 

Mii de ani aceştia au hălăduit nomazi, īn cete tribale numeroase,bucurāndu-se de īndeletnicirile lor tradiţionale : mineritul şi prelucrarea bronzului şi apoi a fierului , trecānd atāt de lesne de la epoca bronzului timpuriu a īntregii populaţii europene,īn marea familie a Arienilor, Indo-persani-mezici,ajunşi grupaţi istoriceşte īn jurul Cetăţii Troia,.. bosforiene de care desigur că ne aducem aminte,şi mai nainte de războaiele sale nenorocoase, sfārşite cu decăderea Cetăţii sub călcăiul grecilor lui Agammemnon,şi risipirea urmaşilor regelui Priam spre cele patru zări,..şi păstrăm o singură  mare direcţie care l-a dus pe Eneas : spre Italia,asigurānd naşterea poporului Roman..

 

 

Iar īn timpul epocii fierului : La Tene,.. aceiaşi  Goţi scandinavi, deveniţi populaţia numită Geţi, au ajuns prin aşezarea lor : Numerosul popor de Daco-geţi,.. carpatici – şi Danubieni..

 

 

Ca şi mai nainte aceştia se ocupau cu prelucrarea metalelor, Cu prelucrare pietrii de construcţie,Cu negoţuri de unelte ,arme,platoşe şi armuri  de zale,.. Cu prelucrarea lemnului : pin si brad şi cedru,dar nu –şi uitau protecţia vieţii lor nomade sprijinite pe aceşti piloni ai obiceiurilor vieţii nomade : O fertilitate de grup omenesc,.. puternică,  Creşterea vitelor de transport şi de hrană, prin Agricultura  dirijată măiestru,.. la adăpostul vieţii nomade ,la care mijlocul de transport.. era de obicei : Carul de Lemn cu roţile sale Mari,.. tras de Boii sau, Reni sau Cai,..şi care le asigura o mobilitate de grup sau tribală,.. paşnică, sau de năvălitori.

 

 Atuncea cānd istoria şi neajunsurile ei  a cerut-o,.. şi-au reamintit de faptul că Ei erau ,de fapt Fii mărilor şi şi-au construit bărci şi flote de drakare cu vāsle,.. acele bărci subţiri dotate cu o singură pīnză, capabile să transporte după necesităţi şi luptători, sau familiile lor,.. sau Care de povară,.. sau Animale ,.. 

 

.. Īndeobşte Cai buni si la muncă,.. dar şi la asigurarea unei cavalerii neīntrecute, aceasta purtătoare,.. şi mai tārziu a luptătorilor cu armuri de fier şi oţel : Catafracţii sarmaţi sau cruciaţi..

 

Aveau de păstrat şi apărat şi roadele ieşite din atelierele lor de prelucrători de metal nobil : aur şi argint,care se găsea īn Munţii Metaliferi ai Daciei.. sau a Geţiei,sau a Goţiei  de mai tārziu..) denumierea purtată oficial de către Romania sau Dacia  īn secolele III,IV şi V,.. sau chiar şi mai tīrziu pīnă īn secolele VII spreVIII

 

 

Şi a căzut şi regatul lui Decebal Dieuparneus,.. adică Decebal al Zeului părinte,.. Dacul care mai rezistase năvalei Romei, condusă de Hispanicul Traian,.. şi Roma şi a īntins puterea numai pentru  a zădărnicii un timp, preventiv,.. năvala goţilor scandinavi,buni luptători,şi mai bine īnarmaţi,.. īn faţa unei Rome din ce īn ce mai sleite,..care din secolelel III şi mai ales IV şi V, ..era mereu ameninţată de năvălirile seminţiilor Gotice suedeze,chiar şi după năvălirile hunice,din secolul IV

 

 

Şi am ajuns īn primele secole ale Mileniului Unu, regatul Dac dispăruse,.. dar nu poporul său,.. Arienii Goţi scandinavi īşi īntemeiaseră propriul lor regat numit UIUM īn stepa Ucrainiană īn jurul Kiewului,.. venind pīnă  la Munţii Carpaţilor de curbură si  la Gurile Dunării,.. şi Dobrogei,.. iar ostrogoţii se sprijineau pe Wisigoţii fraţi aşezaţi şi Ei de-a lungul şi īn interiorul Carpaţilor de Buzău şi dincolo īn Ardeal ..

 

..Lăsīnd ei Goţii scandinavi mai multe toponimii  asemănătoare şi definitorii : de-a lungul Văii Buzăului, pīnă īn Banatul romānesc, sau cel sārbesc : Niscow ( de la Niş ) ; Cricow sau Cislow, sau Tisow ( actualele Cislău sau Cricov,sau Tisău) şi Rābnicul sărat,(Oraşul Rāmnicul Sărat),..sau Cernunen(toponimic ieşit de la Zeul goţilor scandinavi,.. al pădurilor dese  de stejari ) :oraşul Cernăuţi,( Cernowţiī ),.. Silaba W citită : ouă,..aproximativ, cum spre exemplu toponimia Chişinău,.. sau Chishinow,.. sau Moscow,Breslow polonez, ne trimite către īnruririle toponimice din care au rezultat:Moscoău,.. ( Moscova actuală,.. sau Breslau actual )

 

 

Dar toponimia Coca sau Cauca,.. găsită şi acuma pe teritoriul buzoian,vădeşte originea īn Scaunio Italian, din Tirolul de sud, care īnseamnă Scaun, adică reprezentarea prin denumirea sacră,.. a locului Autorităţii supreme a Judelui, .. sau Cneazului  scandinav : dar īnsemna şi laolaltă : Bārlogul,.. leagănul de creşetere iniţială a stirpei scandinave,.. de tineret şi de copii :

 

Caucaland ( cauca - ţinut),care de fapt este Ţinutul văii Buzăului de la Muntele Istriţa şi Tisău la Valea Rāmnicului Sărat, Aluniş, Colţi, Bozioru, Lopătari, pīnă la Nehoiu, Siriu, Crasna,.. (de fapt iniţial Crasnow, Nehow) si munţii Ciucaş,

 

 

.. Această zonă era denumită la sfīrşitul ultimilor decenii ale secolului XIX : judeţul Isaac,nu că ar fi desemnat o īnrudire cu o toponimie semită, legată de personajul Bibilic : evreul Isac,.. ci ea venea de la prescurtarea : noi scandinavi: Io-scanow : din care reieşise denumirea de : Io scanouă,.. sau Io saacouă,.. sau Io saac,.. Manieră aspirată linqvistică : I saac ,..

adică afirmativul Eu-noi scandinavii !,ai noştrii !, formulă veche folosită şi de voievozii noştrii cei dintăi : Io Neagoe Basarab,.. sau Mircea voievod,vodă..

 

 

 

Şi īn această scurtă-lungă alegaţie lămuritoare am reunit cāteva din posesiunile Doamnei Neaga de Cislău : Haleş..Aluniş..Colţi..Bozioru..Istriţa..un mare ţinut : judeţul Isaac,.. sau Caucalandul din Carpaţi,.. refugiul din copilăria neamurilor de Goţi scandinavi, care-şi denumiseră o asemănare cu cele mai dragi ţinuturi scandinave,..foarte asemănătoare cu insula Scandza  gotică :

 

.. Acelaşi păduri de conifere şi stejari, aceleaşi culmi muntoase calcaroase, aceleaşi ape, rāuri şi lacuri ,..Aceleaşi mlaştini sau tinoave,..mustind de umezeală şi ceaţă,.. dar mai īnsorite, şi un timp mai Īndelungat !,..

 

Īmpreună cu Daco-geţii,.. şi Goţii ne sunt rude şi chiar părinţi,.. şi Doamna Neaga ştiind aceasta,.. nu a uitat-o.. nici-o dată, chiar dacă aceasta nu i-a folosit,.. direct,.. şi pe faţă !.. Niciodată …

 

 

 

S-a spus   Mileniul unu a fost : Un mileniu īntunecat,.. nu avem izvoare scrise desluşit,.. nu a rămas nimic scris de la Regatul Dacic, aceşti daci au pierit,.. afirmaţie nefondată istoriceşte!,.. nu au rămas scrieri  īn limba greacă sau latină īn nici-o Bibliotecă,.. despre Ei, sau  despre goţii scandinavi,.. acestea  toate au dispărut sau au ars !.. Şi chiar popoarele de  Ostrogoţi sau Wisigoţi, au fugit īngroziţi de teama Hunilor,.. risipindu-se unii spre Spania, Franţa,.. alţii trecānd īn căutarea  hranei īn Turcia,.. pe vremea īmparatului Constantin cel Mare, astfel din secolele IV nu mai exista,odată cu venirea vandalilor şi neamurilor Alane , sau  a Bulgarilor,.. nici picior  de locuitor ,..fie el Dac sau Get,.. sau Got scandinav,.. nu mai rămăseseră la gurile Dunării şi īn Munţii Carpaţi !.. aleanul şi molima īi risipise…   Oare ?

 

Cu toate că se recunoştea că toate aceste Neamuri au avut  origini demne, sacerdoţi ai unor religii unice solare,..  legate de Cer, de Soare, Lună si un cult deosebit pentru meşteşugul metalelor şi a pietrii,.. descoperim tot mai multe insemne din cāte au mai rămas din megaliţii care brăzdau drumurile Basarabiei şi Ucrainei.. Calea Bīcului.. drumuri directe.. pānă īn adāncul stepelor Donului.. sau  pānă īn cāmpiile scitice ale Dunării de jos,..

 

Peste tot şi la Sarmisegetuza,..şi acum la poiana de Sculptură de la Mānăstirea Ciolanu, găsim osārdie de asemănare cu mărturiile  sacerdotale ale cultului Soarelui,..de la insemnele sculpturale ale  Solstiţiilor de vară,.. şi iarnă ,.. identice cu cele de la Stonehege, din Anglia ,..

 

.. Noi am simţit să punem şi aici o mărturie,.. arianică de luat īn seamă,..chiar īn perioada lipsită de lumină a unui dictator, care ne ascultānd de nimeni,.. nu-şi dezvelea ideile sale de călăuzire,.. prea des şi chiar mai rar : direct ,..pe faţă !

 

 

 

Şi trecem să desluşim ce ia adus pe goţii numiţi mai sus,.. īn socotirea prezenţei unui adevărat Caucaland ,īn terenul īmpădurit de sub Cetăţuia din jurul Mānăstirii Ciolanu…

 

 

Trebuie să remintim īnsă că Cetatea dacică de pe locul numit Cetăţuie,..purta popular denumirea,.. din ceea ce mai rămasese : De Cetatea Urieşilor,.. sau a Jidovilor,..

 

.. Toponimia de  Urieşi numind şi  statura constructorilor oşteni,.. care aveau staturi Urieşeşti īmbrăcaţi īn armurile lor metalice,.. ca nişte turnuri, stānd de pază,.. ca nişte urieşi, la creneluri,.. sau la platforma interioară  din Lemn a turnului  lor ..

 

.. Dezvelită īn relatările desenelor din planşele din Pseudokineghetycos a lui Alexandru Odobescu,.. ca fiind un Turn unic.. voluminos  şi īnalt !

 

..Şi  a cărei īnălţime creştea şi prin coama īnaltă  a muntelui,.. pe care era īncă aşezată,.. pe la mijlocul secolului trecut ,.. plantat cu o pădure deasă īn jurul cetăţii,.. şi cu rāpi abrupte,.. lasate īn jos iute,.. pe acolo unde īncă nu se construise .. drumul actual, dar şerpuirea sa  denumeşte din plin aceasta !,..

 

 

.. Impresia era copleşitoare  şi proporţiile īnălţimii creşteau cu dimensiunile,.. dar trebuie să admitem că desenul reprezintă aievea un adevărat Donjon,.. :

 

 

.. După tiparul turnurilor unice presărate de-a lungul cāmpurilor  Franţei de sud īn zona Toulouse - Pirineii de Sud,o adevărată Ţară a Wisigoţilor,ajunşi aicea după ce plecară de la noi,.. īn parte,.. īn secolele IV – V,cu multe urme şi urmaşi,.. peste munte, īn Ardealul cāmpiilor dintre izvoarele Mureşului şi  a Oltului , sau a cāmpiei din jurul Braşovului , a Sibiului şi  a cetăţii Făgăraşului

 

 

Unicul Donjon al cetăţuii  era impunător,.. īnalt şi īncăpător,şi probabil ca şi la suratele franceze şi hispanice,.. cum este neasemuitul Noul ILEON .. oraşul sfānt : Recopolis, ..

 

.. Şi care nu este de găsit nici acuma ! prin  prejma Pamplonei.. Avea o construcţie exterioară ,.. cu un unic şi īncăpător Turn,..

 

..Dar construcţia interioară, adică īngropată īn Pămānt,.. era mult mai vastă, şi nedezvăluită,.. ci numai bănuită ca enormă şi fenestrată,.. aproape ritualic,.. ca la străbunii goţi scandinavi,

 

 

.. Ei.. Cei goniţi,..  īn străfundurile pămāntului de gheţurile veşnice,.. şi de nevoia obligată de a fi rezistenţi mereu,..vremii  haine şi duşmanilor numeroşi, .. greu de lovit,..  īmbrăcaţi īn felurite pieii groase,.. şi armuri metalice din fier..                       

 

 

Īn plus īn cetate de sub pămānt puteau fi ascunşi chiar familiile soldaţilor, aceştia după obstacole,.. puteau mai bine lupta şi apăra neamurile,.. era nevoie şi de cămări de provizii, de apă strīnsă,.. şi de spaţii : pentru Carele mari de lemn,.. pentru deplasare obştei,.. şi de spaţii pentru a ţine vitele domestice numeroase, cornutele mari şi oile,..dar şi caii de luptă ,.. sau pentru,.. cărăuşie, sau pentru munca cāmpului,.. folosiţi !

 

 

 

Deci Cetatea ,.. sub forma ei mai mare era Īngropată īn terenul,.. săpat īn moalea stīncă de calcar,.. iar ce era excavat era folosit ca piatră de construcţie la ziduri,.. drumuri sau fortificaţii,..

 

..Donjonul creştea odată cu Cetatea de sub Ţarină,.. şi desigur că acolo se aflau şi locuinţele preoţeşti  a religiei : Cultului lor arianic şi mai tārziu,.. lesne creştin,.. dar şi magaziile de păstrat armele sau odoarele strămoşeşti ,..sau alte obiecte de cult, de aur şi argint,.. insemnele  voievodale ale Juzilor sau cnezilor,..

 

 

Despre denumirea care poate părea ciudată de Cetatea Jidovilor,reamintim două rădăcini  toponimice: Judele,.. adică conducătorii : şi probabil Judtland, adică tărīmul neamurilor īnrudite din Danemarca Veche ( insula de baştină Scandza a fost  sub suzeranitatea : cānd a Suediei,cīnd a Danemarcei ),.. cu care au fost deseori confundaţi…rădăcina Jud : ducānd spre īnţelesul tuturor către asemănarea antropomorfică , de oameni īnalţi,.. cu acel păr galben auriu,.. numai inele īn plete ,.. cu tenul alb plin de pistrui,..  şi cu ochi albaştrii, senini,..  atāt de asemănători ,.. către imaginea acelui Isus din icoana de la altarul bisericii Noi de la Mānăstirea Ciolanu,.. şi care pare, pe drept, un Christ suedez.. nordic !,..

 

.. Şi credem noi, cu aspect semit,.. numai prin necunoştere  a valului de asemănare dintre cele două obārşii,.. situate īn acelaşi timp īn locuri diferite,.. dar care au putut să se īntīlnească odată, pe drumurile negoţului ,.. cel puţin īn epoca  războaielor Troiei, sau a Luptelor Hititte cu Faraonii Egiptului,.. sau  mai tārziu,.. cu robia memorabilă .. din Babilonul (asirian ?).

 

NU contează aspectul de litografie a unor  timpuri de peste un secol ,.. mai devreme ,.. Contează numai interesul arătat de luminate minţi de a pune potriveală īntre străbuni,.. Doamna Neaga ,ctitoră  sufletească,.. poveştile noastre,.. şi adevărul dorit : īntāmplător  simplificat şi ascuns ?!..

 

 

 

De aicea numele de Jidovi,.. Cetatea Jidovilor,.. doar oare asemănarea  goţilor scandinavi,.. ( cei albi wisigoţi ): Nu semăna antropologic cu a Evreilor albi ? ,.. doar trăsăturile arianice , īi deosebeau,.. ca şi spiritul lor serafic,.. şi īnclinat spre nostalgia ceţurilor baltice,.. alegănd deseori moartea voluntară,.. īn faţa nevredniciei, īmpotrivirilor şi neşansei Destinului ,..croit de Ceruri şi Stele !..

 

.. Ca o īntoarcere īntr-un Caucaland al Cerurilor zeieşti..

 

 

..Şi ne aducem aminte de comportamentul barbarilor din timpul imperiului Roman,.. care  semnala mereu istoriceşte,.. tendinţa barbarilor : fie ei Daci, fie ei Goţi,.. de a se da morţii īntr-o mare veselie şi nepăsare,.. rāzānd,.. pentru a se alătura familiilor cereşti de muritori,.. ai lor ,..  ca şi familiilor  de zei ,..

 

.. Cerāndu-le destăinuiri de profeţie !

 

 

Şi trebuie să reamintim Curentul Renaşterii Italiene sau Germane, din secolul XV cīnd īn Italia, La Florenţa, Familia lui Lorenzzo dei Medici accepta tratarea liberă a misterelor Grotei,.. şi a naşterii lui Isus de către Sfinta Fecioară, īntr-un mod liber,.. adăugānd, ca din ītāmplare..Misterele lui Apollon, Artemis şi a Capricornului,.. īn Galeria Paladină a palatului Pitti , sau īn Grădina Boboli…

 

.. Iar īn acelaşi timp , la mare depărtare, īn acelaşi secol XV, pictorul german, de origine ungară,.. Albrecht Durer se īnfăţişa īn autoportretele sale ca un Christ, purtător al unui ciulin, simbol al simplităţii,.. şi renunţare la orgoliile omeneşti,.. dar imaginile pozei sale din autoportrete,.. trimite mai ales către un Isus germanic, sau nordic, pictorul fiind un neīntrecut desenator,..şi un fin analist al procedurilor de reprezentare grafică, dānd o nouă īnfăţişare grafică a cavalerilor Apocalipsei,.. īn Germania, care va  da naştere unui Martin Luther !

 

 

Dar să ne īntoarcem către obiceiurilor  Gotilor suedezi :

Fiind obişnuiţi cu o natură foarte aspră,şi fiind de la īnceput găzduiţi  de o mare insulă situată līngă coastele estice ale peninsulei scandinave, aproape la fel de īntinsă cāt Dobrogea noastră  SCANDZA era mai īncălzită de apropierea mării, şi beneficia de aceleaşi forme de relief ca şi restul peninsulei nordice :dealuri calcaroase, abrupte către rāuri şi văi, păduri de conifere şi stejari,ape numeroase,şi mlaştini care aveau o caracteristică răspāndită,īn aceste tinoave creştea ,prin umezeala īngăduită o vegetaţie de sol umed,cu ierburi grase,prielnică creşterilor  de vite,amestecate cu animalele băştinaşe :Elanii, Renii şi boii moscaţi : variante a zimbrilor şi bizonilor.

 

Aproape că aceşti goţi  suedezi ,considerau că īn leagănul copilăriei lor nu puteau lipsi aceste elemente cu care se obişnuiseră : 

 

.. Dealurile şi muncele  ridicate din calcar şi chiar acoperite cu fragmente numeroase de stānci şi bucăţi de calcar, socotit material pentru ridicarea a locuinţelor, dar şi ca un material  nobil, şi lesne de lucrat  pentru stālpii de orientare, sau de menţionare scrisă , a diferitelor tradiţii, direcţii de drumuri , sau ale posesiunilor , sau de  atribuirie a posesiunilor : ..ale lui Gutan : Odin, zeul , sau ale lui Ragnar .. rege !

 

..Apele ,izvoare,sau rāuri, limpezi  şi clare..beneficiind şi de filtrajul sănătos al patului de calcar aflat īn maluri ,.. de fapt această observaţie  făcută de secole a coincidenţei dintre sănătate şi fertilitate, cu o trănicie neobişuită a puterii tribale a grupurilor,.. īi făceau pe Goţi să se mişte mereu ..īn carele lor īn apropierea săliştei,..  adică a aşezării lor părinteşti,.. şi numai după ce preoţii īmpreună cu Judele lor hotăreau să schimbe locul!,.. Ei Nomazii alegeau alt loc de sălişte! ,.. după ce purificau prin foc vechea aşezare,..

 

Scăpau astfel de boli şi nenoroc, .. revenind după o pauză,.. de una ..sau cīteva generaţii la vechiul loc de baştină,.. dacă preotul şi juzii ..o īncuviinţau,

 

De aicea s-a născut obiceiul  deplasării cu aceste Care de lemn care era un obicei generalizat,.. īnsoţite de oamenii sub arme, ca apărători, şi de avutul lor īn cirezii de felurite vite şi unelte de muncă ,..

 

 Era un trai nomad sănătos,şi mai ales organizat de sacerdoţi şi de conducători

  Dar obiceiurile de negoţ, ca şi nevoile de a schimba,..modalităţile de adaptare a traiului faţă de vecini,.. dar mai ales faţă de schimbările climaterice,.. care ondulau īntre glaciaţiuni şi perioade  de īncălzire ,ca de altfel şi anumite schimbări generale ale orientărilor de la mare distanţă a  marilor organizări Statale, şi nu de multe ori īmbogăţire altor  popoare, a căror putere de apărare  lăsa de dorit, sau molime devastatoare !,..

 

Toate acestea au existat īn decursul Timpurilor,.. şi A dus treptat la adoptarea obiceiurilor de Migraţiune,.. ca modalitate umană socială de a sări etape de dezvoltare,.. sau de a se proteja !..O protecţie socială, religioasă, sau sanitară ,..

 

O PROTECŢIE A EXISTENŢEI LUATĂ CA FACTOR DE PREVIZIUNE MAXIMĂ !

 

..Faptul că anumite descoperiri tehnice umane, .. au mai stat şi ele la baza acestor hotărāri deliberate,..  ai unor factorii tribali : conducători religioşi şi statali !,.. au arătat importanţa dată de aceştia descoperirilor , ca noutăţi tehnice care trebuiau preluate, sau  aspectul lor economic, administrativ sau de culturalizare mai avansată !..şi uneori aspectele de hotărāre interveneau şi īn mod advers,

 

Semnalănd pericolul pe care īl prezentau acest noutăţi tehnico-administrative, .. pentru organizarea lor statală,..  sau pentru modul lor  de viaţă obişnuit,..ca şi cum aceste schimbări ar fi dăunat ca o molimă ,..poporului respectiv şi religiei sale !    

 

Alături de dealurile calcaroase de filtrare,..de Ape, de Mlaştini, de păduri,..şi de ceaţă, nu stătea decāt confecţionare metalului din minereu, şi piatra  de lucru: calcarul de meşteşugit Ziduri sau indicatoare,.. şi de prelucrat statui!

 

Aceşti Goţi scandinavi aduceau o modalitate Statală ,de un nomadism perfect : o īmbinare a acomodării şi  a rezistenţei de familie,.. dublate de o foarte mare fertilitate, şi  de sănătate genetică !

 

Migratorii acestui popor, formau trainice familii, de o rezistenţă deosebită, de o adaptare asemănătoare,.. şi fiind vănători de graniţă,.. permanenţi, cu un deosebit simţ individual al proprietăţii, şi de rudenie de grup !

 

.. Aveau o mare īndemānare, fizic impunător şi forţă colectivă !,.. dublate de un desăvārşit simţ de războinic, şi de meşteşugar ideal al fierului, asociată de temeinicia lucratului şi a unei discipline aplicate,.. concordānd cu īnţelegerea structurii statale, a ierarhiei de grup,.. sau de conducere zilnică, sau īn lupte !

 

Au format de-a lungul timpului, pentru Europa primelor regate şi imperii :

.. O Treaptă superioară de aristocraţi şi de conducători pentru statele europene conturate īn  primului  Mileniu,..  şi a statelor, mai definite din Mileniul doi , din care s-au recrutat Capetele īncoronate , ale dinastiilor  Europei.. casta aristocratiei militare, sau casta sacerdotală.. īn deosebi catolică

 

 De altfel trebuie subliniat, că marile războaie de supremaţie, īncepānd cu războaiele Troiei, ca şi cele ulterioare legate de litoralul Mării Mediterana, Constantinopol, regatul persan al Iranului, dominaţia maură a Spaniei şi Portugaliei,..

 Şi Chiar invazia mahomedană a Indiei, sau hunică a Europei, existenţa popoarelor,.. performante militar  de mai vechi : Hittiţii, sau Asirienii ….

 

.. Au fost legate de nucleul puterii militare sau nucleul comercial al Goţilor scandinavi plecat de la  Gothland-Scandza.. de timpuriu pentru negoţ sau ca protectori de graniţă, şi mercenari… Stăpāni ai unor tactici şi strategii şi A UNOR TECHNOLOGII MILITARE,..care au dominat cāmpurile de luptă peste 700 de ani, INSPIRATORI ai mişcărilor de soldaţi catafracţi ai Cruciadelor dincolo de Mileniu I..  

 

Simplificarea populaţională prin afirmarea pieirii unor popoare a fost īntotdeauna, o formă populistă de a se afirma o puritate şi īntemeierea unui drept asupra altor popoare ,.. aşa zise dispărute !..

 

Dar trebuie să avem īn vedere aventura civilizatoare a grecilor Macedoneni ai lui Alexandu,ca să īnţelegem motorul populaţional ,..care de această dată nu a mai fost şters ,.. ci admis şi mai ales īn īntregime recunoscut la scară globală,.. sub aspect civilizator,.. aproape īntocmai, au mers lucrurile şi cu alte aventuri istorice,trecute sub tăcere,şi mă refer cea a Ostrogoţilor lui Theodoric cel mare, īn Italia,.. sau cea a Wizigoţilor lui Alaric I sau II īn Franţa de sud, sau a maurilor sassanizi, sau a turcilor osmanlāii, care au invadat Panonia ,.. asediind Viena..

 

Dar  Să revenim şi să arătăm că fie ei : Goţi scandinavi, Daco – Geţi,

persani vechi, sau mauri, Hittiţi,sau Troieni, ACEŞTIA NU AU DISPĂRUT FĂRĂ URME.. şi mai ales nucleul nobilimii militare de Goţi scandinavi, chiar dacă ei se acopereau  ca origini de:

 

.. Ceangăi, Huţuli, Basarabeni,..sau Munteni ungureni de Carpaţi, illiri, sau vlaho romāni,.. de Voievodina sau Moscopol,.. pentru simplificare īntregul lanţ carpatic dinspre est, litoralul vestic al Mării negre, Ardealul centrat de Braşov şi Sibiu, Banatul romānesc sau Sārb, zone din cāmpia Panonică, zone din Cehia şi Slovacia, Ucraina şi Bielorusia sau Polonia, cei mai vechi Slavi,.. Slavii arhaici, ..Aveau  numai obārşii şi īnrāuriri Gotice scandinave, suferind īn zadar, politica administrativă statală de neaoşizare Onomastică şi  toponimică : italiana, maghiară, romānă, Ucrainian㠖 Rusă sau turcă,..

..Amprenta genetică şi antropologică,.. sau de tradiţie , de obiceiuri,..  de la Goţii scandinavi,.. nu a dispărut prin disolvări statale, administrative sau religioase !

 

 

Pe plan local,al principatului Muntean :

.. Au fost trecută sub tăcere neamurile boiereşti sau domnitoare de Cislău,.. īnrudite  cu neamurile foarte vechi din Casa goţilor Scandinavi,.. rămase pe valea Buzăului,.. dar urmele lor se adună spre Neagoe Basarab sau spre Mircea voievod, purtător de veşmānt catafract ,şi aliat al regelui sārb de pe Cāmpia Mierlei,.. Este o ţesătură complicată de intrigi generate de lupta pentru domnie,.. şi de gestionare a bogăţiilor de valoare,tezaure ale Timpului,şi ale insularilor,… şi īn care una din piedicile majore era apartenenţa deschisă faţă de un ram familiar gotic sau altul, īn dauna celorlalţi..

 

.. Tăcerea sub care a trecut doamna Neaga de Cislău ot Buzău se datoreşte mai puţin virajului politic făcut de soţul său.. Mihnea  turcitul, .. ci mai ales de apartenenţa Sa directă la neamurile stăpāne ale Caucalandului Carpatic,.. şi la mirajului secret al moştenirilor lasate de acest tradiţional nucleu aristrocratic militar  şi de comercianţi porniţi din Scandza ,

 

.. Tăcerea lor a fost īntotdeuna o pavăză cu multe feţe şi care s-a dovedit din plin benefică pentru păstrarea  acestor secrete de familie,.. astfel Doamna Neaga a ajuns să fie găzduită la Athos īmpreună cu ultimii săi copii,şi a continuat să facă danii bogate, şi protocolare bisericii orthodoxe din răsărit : A fost găzduită pe veci īn Grădina Sfintei Fecioare din Athos,.. la īnceputul secolului XVI. , şi şi-a menţinut dreptul de a fi iubită, de satele din Valea Buzăului, paznice din bătrāni.. a posesiunilor sale, ctitorii  bisericeşti sau Cetăţi

 

 

                                                                           @@@

 

 

urmează a doua parte:

 

FRĂŢIA TRADIŢIEI  DINTRE  OM , APE, ŞI PIATRA DE CALCAR ĪN AŞEZAREA  ORTHODOXĂ NUMITĂ MĀNĂSTIREA CIOLANU,.. ĪNTEMEIATĂ CA AŞEZĂMĀNT  BISERICESC , CU DANIE,  DE CĂTRE DOAMNA  NEAGA DE CISLĂU

 

..

@@@