MISTREŢUL SFINTEI FECIOARE DIN FLORENŢA .

 

 

Aflat īn centrul urbei de  la Florenţa,..sub un spaţiu, mărginit de o serie de colonade rectilinii, fiind  totuşi un loc frecvent de īntālniri şi de negociat afaceri..

 

 Sta aşezată de foarte mult timp,.. īntre Basilica Domului şi  prefectură  o statuie uriaşă a unui Mistreţ turnat īn bronz,.. stānd ridicat pe picioarele din faţă şi privind,.. deloc fioros,sau feroce,.. spre cei veniţi să se īntālnescă la vorbe şi negocieri de mărfuri, sau la tocmeli..

 

El  prezenta o chezăşie de bune negoţuri, sub auspicii favorabile, bune īnţelegeri īntre localnici şi vizitatori, Şi mai ales sta chezaş şi dominator , reprezentānd ordinea ,obişnuită comanditarilor florentini, sub oblăduirea cerească a unui Dumnezeu creştin, şi mai ales a acelei Mame, de care erau departe sfadele şi īnţelegerile  strāmbe şi toate īnşelătoriile,neamului omenesc !

 

El,.. Mistreţul de bronz, un uriaş prin prezenţa Sa asigura  tot timpul, o ordine creştină, şi buna cuvinţă īn toate celea,.. dădea bineţe, potolit şi molcom,.. şi īndepărta gāndurile triste, sau minciuna, nedezlipită de īnşelătorii mărunte, sau mai mari,crescute de către Lăcomia negustorească, sau de aprigul duşman al urbei.. Soldatul Nedrept care nu se sprijinea pe o dreptate legiută de īnscrisuri, sau de legături de sānge şi īncerca cu arma īn mānă, sau cuvāntul,.. īnşele, spre binele său,.. sau al altor tovarăşi ! aşteptările īnţelegerilor făcute,..poate īmpins de negrul chezaş al nefericirii  tuturor : .. el Urgisitul făuritor de taine negre şi de īnşelătorii ! ..

 

Ca un personaj de primire īn cel mai  de folos Spaţiu  al Florenţei, aflat īnscris īntre Locaşul Domnului,..Basilica Domului , dar şi īntre Puterea  suzerană Principială ,.. aşa cum noi o numim astăzi.. Administrativă,..

Mistreţul nu contenea să ne invite la o nouă revenire pe aceste locuri şi īn următorul An, făcānd-se chezaş la această urare de sănătate, şi de continuare a unor afaceri prospere :

 

.. Printr-un soroc de  născocire şi de pariu,.. cu soarta şi ursitoarele care te călăuzesc de-aproape, īn drumurile tale :

 

Deci trebuia să vii.. cu un bănuţ īn mīnă şi să īl freci cu mīna de  botul mistreţului , devenit auriu..şi  lucios de atītea īncercări, cu stat la coadă,.. cu răbdare şi īmbulzeală,.. Şi apoi să-L pui cu grijă.. aproape aruncāndu-l .. ca să cadă !..  īn gura Sa īntredeschisă.. Obligatoriu să-ţi pui īn minte şi  o Dorinţă ,.. convenabilă.. şi desigur onorabilă !

 

..Şi aicea  intervenea, ursita cerului, cea potrivită,..mai mult  decīt de o misterioasă īntāmplare .. sau de credinţă,.. sau  de rugăciuni īndelungate,.. dar şi de o  curăţenie prin lipsă !.. de păcate :

 

..Dacă erai drept şi credincios,şi pronia o dorea : jetul de apă ce izvorea cīnd īl aruncai, sau īl potrivea-i.. punānd bănuţul.. iar el rămīnea  īn botul īntredeschis al Mistreţului, aşteptānd jetul de apă, mecanic..  ce se ivea imediat .. necăzānd īn lăcaşul,.. de  grătar de evacuare  al oricărei guri de apă,.. aceasta īnsemna că eşti dorit să revii din nou şi la anul īn Florenţa, iar dacă  apa nu şiroia trimiţīnd bănuţul jos , īn cuva rotundă de piatră,.. īnsemna că revenirea se amānă un timp nedeterminat, şi piedica este apărută.. īn faţa ta !,.. Şi că te vei bucura numai īn acest an de primitoarea Florenţă !

Semnificaţia era īnscrisă īn adaos explicativ ,.. pe o tăbliţă metalică alăturată :

 

.. Īmpreună cu.. Frumoasele Urări de bine, adresate călătorilor de către Sfānta Fecioară : ..de a mai poposii, īn tārgul Florenţei, neapărat şi īn anul următor !,.. meşteşugit potrivite de un mecanism făurit cu migală ,.. ca un ceasornic, distribuitor de fericirea apariţiei..  izvorului cristalin ,.. ieşit minunat din  botul Mistreţului , cu rol  de oracol creştin  tradiţional īn ţara.. păstrătoare īn forumul roman  a  instituţiei consacrate Vestalei maxima, oracol favorit.. consultat mereu şi de imperatorii romani şi de alte persoane publice :  generali sau Senatori , cu responsabilităţi directe către popor.. 

 

Dincolo de aspectul managerial ce īnsoţeşte acesta rugă, şi sfat.. era şi grija şi māndria pe care Cetatea florentină o avea faţă de negoţurile sale, faţă de nenumarate bijuterii de muncă ale atelierelor de meşteşug vestite : armurăriile sale, marochinăriile sale, sau bijuterii de aur şi argint, sau construcţiile din granit, monumente arhitecturale, care slăveau credinţa creştina la cote  maxime de preţuire prin Domurile, Campanilele īnalte şi Baptisteriile de marmură şi de granit, ferestruite īn arabescuri ornamentale de mare vază şi māndrie pentru cetăţeanul florentin, puzderia de biserici cu īnalte turnuri īn faţă, clopotniţe īn care erau īnălţate , sus de tot, mijloacele melodioase de atras şi atins a cerurilor ocrotire,.. pentru aceiaşi şi perpetui veghetori şi slujitori..

 

.. Care domneau de sus, orānduind aşezărilor omeneşti.. destine faste,.. in afara  pericolului  pagān şi necreştin, cu care  ducea permanent războaie dese şi necurmate, şi uneori chiar cu tagma creştină  dinmprejur, geloasă pe bogaţia, puterea şi faima .. cetăţenilor florentini..

 

Desigur că pentru noi străinii,.. aceasta aşezare chiar īn  buricul tārgului şi al pieţii centrale, lāngă Domul, biserica sfinţită,.. culegător de trudă a nenumăraţilor arhitecţi, constructori, sculptori şi pictori,.. care s-au īngrijit de-a īnveşmānta ,.. cu truda şi iubire ,..spre ridicarea la ceruri a seminţelor de credinţă, ce trebuiau vărsate la picioarele proniei cereşti, ca şi de altfel  īn sufletul artistic al cinstiţilor Orăşeni conduşi de principii lor, de faimă, din familia Medici, cum a fost cel dintăi Lorenzzo Magnificul, Duce priceput la meşteşuguri multe.. trăite,  aproape enciclopedice.. : de războinic, dar şi de Mecena al artiştilor de renume.. cu dalta şi echerul,.. sau sub  forma condeiului de scriitor, sau.. de iubitor de muzică !

 

Toţi slăveau capacitatea de īnţelegere a urbei,.. de către slujitorii bisericii creştine ,.. dar nu uitau să amintească acesta simbolică prezenţă  a Fecioarei sfinte alături de Supusul ante-mergator din prejma sa : Mistreţul de pădure,.. o strajă de bronz prietenoasă, ce-a poposit īn piaţa  tārgoveţilor şi a negoţurilor lumeşti .. aşezat māndru şi īndărātnic să primească prinosul de bănuţi ai trecătorilor, lăsānd cu limbă de veşnicie tālcul spus la colţurile pieţelor cu aceste īndemnuri şi urări de revenire şi īn anul viitor atribuite chiar Fecioarei sfinte,..

 

.. Şi astfel ridica văluri de istorice aduceri aminte,.. pentru folosire unui astfel de simbol :

 

 

Era Mistreţul vrednic să ne bucure īn amintiri , despre călătorii, spre falnica Cetate ?.. Şi dece era ales ca purtător  de-o vrajă  puternică,.. şi de mesaje īn compania unei celeste Fecioare sfinte.. de rit creştin ?..

Principesa cerească, mamă a Domnului Isus, fiul Său,..ridicător al păcatelor .. omenirii ?

 

 

Ce legături trebuiau discret anunţate şi presupuse īntre ea, Mama şi religia creştină, atāt de apropiate īncāt meritau īn permanenţă asemuite cu obiceiurile oraşului, cu obiceiurile curţii princiare, sau cu obiceiurile Bisericii creştine italiene, legate de Evul mediu ?

 

Ea era stăpāna Lumii  şi veghetoare peste cei trudiţi şi năpăstuiţi,

Era imaculata posesoare a Miracolului Divin, care l-a adus pe lume,.. pe īmpăratul cerurilor : Isus ! iar acest miracol  a fost adus la īndeplinire ,īn Nazaret,.. īn grota Sfīntă..

 

 

Şi peste tot ,īn toate reprezentările din vechile  picturi ale Renaşterii ,.. Imaculata Fecioară este reprezentată,ca purtānd semnul  miracolului Său,.. alături de Isus,..īn staulul,sau grota,..unde a primit īnchinăciunea Magilor..

 

Peste tot această scenă este populată cu personaje  de vieţuitoare domestice şi sălbatice, trăind alături de oameni,..domesticite,..dar trăind şi īn pădurile umbroase,..

 

Acestea erau toate părtaşe la marea bucurie a omenirii,.. datorată apariţiei Lui Mesia !

 

Şi trebuie să facem o paralelă īntre slujitori săi cei mai de credinţă dintre domesticile animale şi cele socotite ,.. sălbatice,.. ca trăitoare īn pădure :

 

 

.. Dar Mistreţul, cu al său har, nu poate fi asemuit decīt cu alt animal de aceaşi dimensiune,.. nu neapărat corporală, şi statuară,ci mai ales suntem īndemnaţi să ne amintim prezenţa , celui de al doilea : Capricornul !..Cu acelaş rol de vestitor de acompaniere a misterelor sacre, fie ele păgāne sau creştine.. şi vom reveni  la această supoziţie,.. fiind legată strīns  de vizitarea palatului ducal,.. denumit Palatul Pitti, foarte legat de urmele a cātorva personaje de legendă.. Apollo, Diana, şi Capricornul.. larg distribuite statuar şi prin insemne grafice īn grădina adiacentă : Boboli !

 

Dincolo de discreta poziţie de asemănare, īntre Mistreţ şi Capricorn,..mai moştenim şi asemănarea de animal puternic , simţitor, īncăpăţnat,.. dar şi păstrător neclintit a Legii  Cerului şi pădurii,.. posibil păstrătoare animale,  a legilor vechi,.. după care s-au ghidat : Artemis,.. sau Diana sylvană, pădureanca,.. Lucina,.. cu acelaşi rol īn altă religie: greacă, .. asemănătoare cu religia soră.. de aceiaşi inspiraţie, religia romană !

 

Ce ne īndrituieşte observaţia  semnalului artistic care uneşte Mistreţul,.. īntotdeauna sylvan,..deci pămīntean, cu vechiul şi neasemuitul Capricorn,.. animal de apă, şi īnsoţitorul  zeiesc a lui Apollo,dar trebuie să veghem că Apollon a fost īn timuri mai īdepărtate,..o primă zeitate desemnānd Soarele, atāt īn Panteonul Arian, cāt şi īn religia greacă timpurie,a Grecilor negri, īn zorii īnceputului regatelor  Peloponeze timpurii.. minoice,cretane,.. şi  ale Atenei, Spartei, care opuneau două culturi : a Troiei şi a Peloponezului,..ca popoare ale mării .

 

Războaiele troiene aveau şi misiunea de a lămuri supremaţia religioasă a  īnchinătorilor  a lui Apollo şi a sorei sale Diana, zeiţa vānătorii.. stăpāni a  Capricornului,ca animal de apă, trimisul lui Neptun, şi a susţinătorilor lui Zeus, ajuns mai tardiv,.. ca  Stăpān al  Olimpului, cu sora sa Artemis,slujită de Mistreţul pădurii..

 

Funcţiile acestea , de acolit al zeului suprem,.. erau acordate pe rānd :   animalului Capricorn,.. venit din īmpărăţia apelor a lui Neptun , de unde se ridica  spre slăvi odată cu soarele din ape, Apollon..

.. Şi apoi Mistreţului pămāntean,.. ca păstrători ai Legilor zeieşti !.. dar şi ca animale zodiacale, priveghind cerurile..

 

Īn palatul ducal Pitti, ca privitor al Galeriei Paladine,.. am īntālnit Sculpturi şi alte opere de artă,..ca picturile renascentiste,subliniind apartenenţa unor camere dedicate special lui Apollon şi a fiului său Asclepios : sau Esculap, şi diferite reprezentări statuare, şi picturale  a zeiţelor Diana sau Artemis,

 

..Dar..Şi reprezentări religioase creştine ale Madonei  Immaculate,..

 

.. Iar jos īn parcul grădinii Boboli, erau reprezentate statuile uriaşe ale capului lui Apollon, dar şi scenele mistice ritualice ale naşterii Sfintei Fecioare.. īn grotă, īnconjurată de multe animale domestice şi de pădure.

 

Ce mărturisesc aceste reprezentări ? : că pentru  comanditarii florentini ai Timpului,.. se amalgamau totuşi  datele istorice ale ritualurilor vechi,.. pre- creştine cu sacramentele ritualurilor creştine,şi coborānd mai spre originile scandinave gotice ale aristocraţiei europene generale şi domnitoare,comune  principilor italici  florentini,.. cum este familia dei Medici,asemănătoare cu religia lor anterioară ariană,de cinstire a Soarelui hiperboreu,care venea din urmă istoriceşte şi prin neamurile ostrogotice care au dat un Theodoric cel Mare,numit şi Teodosie,..īn graiul Byzanţului ,.. ca primul imperator  ce a mutat capitala imperiului roman de apus  la Ravenna īn 472 ī.e.n,..prelngind-o peste 22 de ani !,.. dar a şi permanetizat ulterior regatul longobard,.. cu populaţiile sale de triburi scandinave trecute  la creştinism ţn secolele V- VI, de la arianism..

 

Familia de Medici a pastrat şi semnele originii istorice, şi acest lucru este de urmărit pe culoarele camerelor somptuoase din reşedinţa Paladină a palatului Pitti..

 

Izbucnirea florală a naturii nu a diminuat sensul religios:

Īn Grădina Boboli, .. īn plină putere a naturii suverane,.. stăteau  răsfirate insemnele culturale ale goţilor scandinavi, de altfel asemănători pre-creştini arianici cu creştinii Renaşterii,.. devotaţi ritualului religios creştin,.. iar īn palatul Pitti conveţuiau .. dea-dreptul īn camere separate: Apollon şi Cristus Rex,.. Diana şi Madonna, Mistreţul şi Capricornul,.. păstrāndu-şi fiecare rangul,.. dar şi atribuţiile sacerdotale

 

Dece să ne minunăm că popular,.. coborāse īn piaţa de negociat afaceri şi vorbe civice de politică ,.. disputată de personajele nobile sau  venetici de oraş, Sfānta Marie,..īnsoţită de mistreţul său gardian..florentin ?..īmpărţind urări de bine !

 

 

 

@@

 

 

 

 

 

A 022 bis sectiunea romana:

 

A 01 six ,Foaie descriind Mistreţul Sfintei Fecioare,aflat īn centrul urbei la Florenţa,