VENETIA,.. MERGEM PE  CANAL GRANDE,.. SPRE CA’GOTARDI , LOCUL NOSTRU  DE GAZDUIRE .

 

 

Reiau memoriile de calatorie dupa efectuarea lor, aproape dupa 2 ani si jumatate , dar amintirile raman tot vii.. asa cum si credeam,de parca ar fi fost consumate in lunile trecute din aceasta vara, a lui 2006.

 

Desigur ca retin miezul de zi de sfirsit de martie, ce-n Romania mai parea inegurat de iarna parasita, pe cand ultimile ceturi si viscole trageau de noi,acoperindu-ne cu haine calduroase si caciuli !si atmosfera calda si primavarateca care ne intimpinase in Italia,..de pe aeroport spre laguna venetiana, era un contrast aproape greu de inchipuit dar  mai ales faceau acomodarea se tina de latura minunata a inchipuirii de poveste ,chiar si cind Italia raminea in mintea noastra : Italia  protocalelor, si a gradinelor vesnic verzi si inmiresmate, dar si Italia culturala, leagan al artei europene, minunat de artistica ,.. si complect intelectuala !

 

Atmosfera se dovedea si mai calduroasa..in mijlocul si in  interiorul Lagunei,.. mai calduroasa prin freamatul continuu si justificat la orice ora: de trecatori ambarcati, sau privitori de pe maluri si poduri, sau din statiile-bus, pline ochi la orice vreme,..de pe CanalGrande,.. dind imaginea unei Venetii in asteptarea zilnica a unor omagii  meritate,.. aduse de toti calatorii Lumii,..

 

..Era Venetia o doamna cocheta care –si desvelea pentru noi bogatiile clasice,.. adunate prin eforturi de zeci de veacuri.. continuii in atasamentul  poporului venetian  pentru lucrul bine facut si trainic,..de mestesugari truditori si pioneri in desvelirea marii si adunarea pamintului mai trainic , pe roate de butuci grosi in stare sa reziste la furtunile aduse din Alpi de vinturi adriatice,si mai departe.. din stepa rusa si gheturile artice..

 

Era un semn de vitejie, un semn de pretioasa si benefica incapatanare sau un semn de pretuire pentru conducatorii sai militari si religiosi,si de impotrivire cu eforturi supra-omenesti in fata lucrurilor potrivnice,.. sau era in plus o trasatura de caracter de marinari neinfricati care inainte de cucerirea marilor intinse isi amenajau un salas orbitor de bogat si functional,.. pe niste paminturi nisipoase,.. sparte de valuri si aproape risipte,..

 

.. Daca nu exista truda repetata si preocuparea ferma a turnarii unor acoperisuri trainice in cale stiihilor naturii, intr-o fortareata de necucerit ,de proportii nemaivazute,.. ca o noua Atlantida : nucleu vesnic de forta civica, religioasa si militara in fata lumii ..

 

.. O Sabie si o cruce credincioasa crestinatatii, deservita de o forta  de marinari, de  nobili si de negustori,.. de mestesugari constructori de metereze militare ..dar si de metereze trainice, poduri, podete, insule de lemn  incapatoare pentru palate somptuoase si bazilici,.. biserici ale tuturor sfintilor crestini !,printre care, si mai ales.. cel dintai este socotita Bazilica San Marco,.. pentru multi inaintasa si in fata Bazilicii Sfintul Petru de la Roma ..

Fiecare cu alt crez decorative potrivit menirii sale, una bizantin – catolica,.. cealalta numai catolica, si statala,.. pentru Vatican !

 

..Isi construisera venetienii o putere statala,..mangaiata de un crez religios puternic si organizat, disciplinat pe o potriva : de institutiile Dogilor,de corpul nobiliar, si de armata sustinuta in putere multe secole ,de inzestrarea sa  militara, dar si de disciplina  de marinar, aproape corsar…ei netezindu-si drumul ,in siguranta armelor si in cutezanta,cu cerbicia celor singuri capabili de arezista oricarui potrivnic.. in mijlocul  pustiei marii,in mijlocul nesigurantei date in locuri necunoscute de pericolele  nestiute ..

 

Si astfel probam, ca la secole de vremuri si de timp,..stim sa pretuim lucrarea de fier si sticla , de lemn  si trunchiuri, de velatura vesnic intinsa, dar si de stiinta disciplinei impuse ,sau liber consimtite, de telurile inalte la care poporul de marinari stateau alaturea cu inteligenta intelegerii,si cumintenia plecata a executarii intocmai  a ordinelor primite, a cererilor satisfacute in reusita  inalta a unui popor,care si-a  transformat laguna ,in bijuteria stralucitoare a unui lacas unic stabil si primitor,.. Incapator,intocmai a unui popor : Un pastrator de granite trase pe al marii  fete intinse, ramase asemeni unui,.. Ogor nemiscator !

 

Venetienii erau  mesterii cadastrali care tineau Marea inchisa in granitele Lor,..

 

Ca si cum Ei erau agricultorii unor paminturi,.. de tot virgine,.. la fiecare drum !, dar compasurile navale, folosite de priceputii marinari..  gaseau intotdeauna :

 

..Portul, Cetatea,..factoria si Locasul bisericesc crestin,..Palatul Dogilor,..Bazilica San Marco..pe un pamant rotund din care trei cincimi erau ape, unele chiar necunscute si aflate in stapanirea unor adversari religiosi sau militari..


Nu este de mirare ca pentru atatea temeiuri ilustre Ea , omenirea continua sa doresca .. sa vada aceste  locuri, unicitatea lor este inscrisa documentat in Istoria omeneasca, marturie ramasa de la un popor italic.. de talent !

 

 ..Un larg drum neted acoperit de valuri ,.. care se  tot intreceau, venind spre noi puzderii de arcusuri luminoase, formate  repetat din pene lucitoare, si licar de smaragd acvatic,.. sosite repetat sa ne atinga burta navei si mainile cufundate nostalgic in straveziul lichid,.. ca dedublati si iesiti reconfortati si proaspeti dintr-o melancholia adinca ..daruita  !,..

 

.. de-o priveliste  fermecata care ne-apare permanent in fata, ca si cum ne trage de maneca ,..scurtand timpul !,ce l-am fi cheltuit, privind fermecati si stationand  furati !..de-a dreptul..de o singura priveliste,..unica,in fata noastra rasarita : Caledioscopul  fermecat,.. multi-fatetat ,..a carei cheie urma sa o recunoastem :

 

.. O cruce, o ancora si o sabie toate asezate crucis pe talgerul unui ban de aur,.. culcat pe jos in tipsie !..

 

 

Iata un Blazon falnic,.. pe care putin se incumeta sa-l lase viu in urma lor ,.. si  in prezent .. pina in aceste timpuri , vegheat de intreaga umanitate mondiala !

 

.. Priveliste ! ..mai aievea decit in cartile de povestiri, de istorie,.. sau turism,.. pe care le citisem in cursul vietilor noastre de simplii carturari de ocazie.. in tihna dintre veri ,.. sau in vacantele de iarna in care visam mereu meleagurile indepartate,.. descriese minunat in cartile cumparate de noi sau de parintii nostri drept premii omagiind stradania noastra, neverosimil de usoara, la note bune , pe alocuri chiar exceptionale,..de absolventi de scoala si de cursuri.. meritosi.

 

 .. Si Revin la Canal Grande ,in cursul sau ,..de dupa Biserica Santa Maria de la Salute,.. Piata centrala acvatica !,..ramasa ca si in urma de secole .. marginita de un sir de mari insule,.. unde  era salutat si primit Dogele , in procesiune sarbatoreasca,.. pe nava  Sa amiral Bucefal,.. la marile sarbatori sociale, religioase sau militare, de primire.. in triumf !

 

..Santa Maria, basilica  cu a ei Cupola masiva,din granit si marmura, .. Asezata pe stanga,.. cu bulbuceala volutelor ei de piatra intoarse,.. aparent marturisind o plasticitate initiala dar impietrita de timp !,.. spre interiorul meterezelor, netezite si slefuite cu migala, cu statui de sfinti  asezate in cariatide masive  pentru sprijinirea numeroase catapetesme si cupole exterioare, si mai adinc interioare,lasind intrarea principala  retrasa excentric.. de pe tarm, catre oras,..

 

.. El tarmul , fiind pingelit de cuele,..imagine ale Capetelor traditionale de prova ale Gondolii,..de 500 de ani ,.. cu Profil de Carlig, imagine incifrata si inscrisa chiar de Doge ca blazon al lagunei,..

..Facute tot din atite insule principale cate stateau adunate pe ornamentele de lemn ale acestui Cap de gondola supradimensionat, ..si de tehnica  spargerii de val,.. in fata vintului adus de Alpi !

 

Astfel stateau  aparent lenese,.. Animale ale marii,.. numeroasele gondole insirate in linie,.. ca marsuinii,.. perpendiculare pe mal,.. in evantai , dar stind priponite lesnicios si vrednic intr-o desavirsita ordine marinareasca.. la un metru de apa  mai  in larg,.. in leganare usoara,..ca o asteptare languroasa, si desigur  potential vremelnica, ..catre folosinta vizitatorilor solicitanti,..

 

Dar ce salba de cochiilii arunca marea catre estuarul celor sapte - opt insule mari ?.. care alcatuiesc o bogata ornamentatie ,trecuta de vremuri in patrimonul ..capetelor de Gondole, ca permanente justificari ale formelor impuse tuturor constructorilor de secole,.. de aceste adevarate utilaje de brazdat lin si lesne .. “Puntea de Ape”,.. sau mai bine zis :toate !puntile dintre insule si dintre canalele multor insule venetiene,.. mereu  mai neincapatoare,..pentru tot mai bogatul popor venetian,.. spre care veneau ca intr-un Eldorado al Marii !,..puhoi de marinari,de oaste,de comercianti,..de peste tot !

 

Aduse ca o necesitate minunata de pronia cereasca la intalnirea cu practicul popor de marinari : Un adevarat Popor al Marii Adriatice, dar si a altor mari,..de aproape un Mileniu.. dedicat schimburilor comerciale,manufacturilor,.. comertului standardizat pe cartiere,..ca si  alte indeletniciri traditionale : de marinari militari dotati cu un exceptional Arsenal, de bancheri monopolizind indeletnicirile comerciale: cu mirodenii, cherestea si grine,..ca si de imprumuturi banesti, care faceau ca si organizarea militara navala,.. o arma de  imprumutat,..sau de sprijin pentru ajutor catre imperiile vecine,.. in vremurile tulburi ale expansiunii ,maurilor si turcilor spre marginile si interiorul continentului,..adugind si contributia militara a transportului si organizarii multor mari cruciade catre  capatul de est al marii Meditareana,.. spre Sfintul mormant.

 

.. Dar indeletnicirile diplomaticesti,negocierile perpeetui,..cerute de vremurile unui Continent aflat el insusi in expansiune si freamat de rearanjare,..peste cladirile anterioare ale vechilor imperii traditionale:

 

.. O Roma,..sau Imperiul  Roman- Germanic, sau Austrasia hunica devenita,.. imperiul Austro Ungar, si asta numai intr-o Europa ,.. pentru ca in Asia Mica .. Turcii se miscau spre noi cu rapiditatea cailor sau a flotelor de galere.. umplind  pina la refuz.. Bosforul :

 

.. De cai,  de arme si puhoi de chivare si tunuri,.. ca niste omizi uriase,..batute in bronz,.. sau iesite din padurile de Cedrii libanezi intr-un costisitor efort banesc si uman.. de transmutare din nou  a etniilor,peste crucea arcului Carpatic de uriesi,.. sau al celuilalt arc al Alpilor, culcat deasupra lagunei venetiene,carenat de Natura drept adapost, natural in calea vanturilor si crivatelor hiperboreene, asa cum din stramosi,.. centura de Care Scandinave poposea in cimpiile Europei, in curse de transbordare din ceturile nordice,.. pe Gotii Scandtza,..cu obiceiuri sociale de vechii Nomazi,.. prin organizarea  lor sociala libera,.. in spre meleaguri mai calde ,dar nu lipsite de umezeala ,de paduri, de rauri, de codrii de stejar,..  dar si de hrana imbelsugata ,.. un factor de luat inseama.

 

..Carele de transport si de plimbat in mari cercuri o civilizatie iubind libertatea, dar si transhumanta ,.. perpetua  cautare a caldurii si hranei marilor granare ale cimpiilor Europei, si spunem remintind aceasta,ca acestia au modelat tarile si triburile spre indeletniciri  familiare ,legate de fertilitate humana si animala,si spre apararea granitelor pe care le aparau intotdeauna pentru toate imperiile cu mestesug  stramosesc ,.. militar si de vanatori ,..

 

.. De la perpetuare familiei,..spre pastrarea granitelor tot acest popor scandinav a fost acceptat de administratiile celor mai puternice imperii,..in slujba trainiciei lor imperiale,..asa cum si turcii osmanlai au verificat aceste avantaje chiar in provinciile lor : Galatia,.. si dincolo de lacul Van, unde imparatul Constantin cel Mare in secolul III d.H.,.. a mutat aproape jumatate de milion de scandinavi geti–ostrogoti, in familii devenite locuitoare perpetue  ale podisurilor  anadoliene,.. viitori membrii ai cavaleriei de spahii,.. loializate mahomedanilor !?

 

Aceasta digresiune istorica are legatura cu palatul Ca’Gotardi, care are o vechime din secolele XII sau XIII , apartinind unui nobil venetian apoi in secolul urmator al comertului  unui negustor scandinav gotic de frunte al Venetiei, si care a fost pastrat de actualii proprietari cu aceleasi fastuoase incaperi ,si nemodificate de restaurarile cerute de timp si de  carii,..

 

.. In actualul hotel asezat la unghiul unui pod intern de canal venetian,..in apropiere de Biserica Fosca pe o latura, de-a lungul insulei principale, San Marco,.. si pe alta latura ..de-a lungul lui Canal Grande,.. la o statie sau doua de podul Rialto, linga celebrul amplasament “Ca  d’Oro”,.. muzeul de arta venetiana mentionat pe ghid,.. prin poleirea  fatadei sale cu foita de aur, si prin arta venetiana  cuprinzatoare, pe care o prezinta vizitatorilor sai :

 

..mai ales,.. Obiecte de interior,..Mobile si tapiterii veritabile si sticla de Murano,dupa modul de viata obisnuit in marile familii venetiene, .. el,Palatul  fiind scos in fata de  asezarea sa, dar si de pretioasa si unica sa poleire cu aur,.. aproape ramasa singura cladire dupa acest tipar pe Canal Grande, de arhitectura  clasica venetiana cu sirul neintrerupt de ferestre ,ele insasi  un element decorativ, cu o finete splendida, pe intreg frontonul,..ca si Palato Ducale ,.. cu ancadramente sale ogivale sustinute de subtiri colonete svelte si elegante.

 

Nefiind cu mirare, ca zeci de elemente scoase din intregul compact functional al acestui oras indreptat cu voluptate spre trecutul sau, istoriceste vorbind razboinic, religios si comercial tot-odata,..

 

.. Nu pierdea niciodata  momentele sale de galanterie sociala,.. unde cele mai frumoase ,mai elegante si mai voluptoase venetiene se intreceau ,alaturi de notabilitatile militare, ale aristocratiei si ale comertului,desigur si ale bisericii, care de multe ori se impleteau intr-un manunchi alaturat si unic,.. cu faima cistigata la toate aceste porunci- interese,.. deschizatoare de drumuri sociale,..

 

.. Toate odata,.. sau pe rand purtate: de comandati de oaste,sau de Dogi, de nobilimea eleganta dincolo de uzantele purtarii zilnice ale unor arme si cuirase,bogat mestesugite, in alcatuire trainica,dar si mai bogat prelucrate de o cumulare de ornamente, sau blazoane de titlul si de insemnare ale rangurilor acordate de Cetatea dogilor, dar si de vitejia  victoriilor cistigate pe numeroasele cimpuri de lupta imperiale,de marina sau de uscat, pe toate granitele Europei,.. mai ales Mediterane,.. dar mai apoi si pe alte continente.

 

..Si cu indrazneala acelui vaporetto,un barcaz motorizat de calatori, mai curpins, ne lasam cufundati, absorbiti si muiati in suvoiul neted si potolit de lichid care se numeste Grand Canle,.. dar unde pe luciul sau negru ,albastru si ultra-marin,.. dupa cum ne schimbam directia fata de soare in inaintarea noastra, aproape serpuita printre obstacolele marine ce ne ieseau in fata,

 

..Sau printre piedicile arhitectonice,.. sau stationarile furise care te iau din priviri, si te agata de maluri, de colonete si balcoane ,de ferestre arhitecturale foarte vechi si tot trec in tumultul lor  de  prezentare, intr-un fast alarmant,.. fara a fii greoaie cladiri,..ci numai inegalabile monumente de arta venetiana, italiana, florentina sau bizantina, tipice  societatilor anterioare,.. care au putut sarbatorii Venetia din secolele trecute,.. dincolo de razboaiele cu turcii, cu republicele italiene surori din evul mediu : un Milano, Genova sau Bolzzano si nu in cele din urma disputa cu Roma, Statul papal,.. dar si razboaiele cu Austriecii sau Francezi lui Napoleon, apoi Rissorgimento ,..adica Renasterea statala a Italiei independente, sau razboiul prim si al doilea mondial.

 

Gasim cu greu calea de a ne dezlipi privirile de aceste minunate arabescuri si suntem ajutati numai de faptul ca privirea ne este mobilizata de  drumul permanent in miscare , de ocolisurile si de piedicile vizuale,.. ce se ridica deasupra noastra in  felurite poduri,.. de lemn sau de ziduri maiestru cioplite in arcuri frinte de marmura cum este podul Accademia, din lemn, sau  celebrul Rialto,..  un pod de piatra..

 

Si ajungem, cu grija poposind la debarcadrul–statie,.. schitat  in dreptul Palatului Ca d’Oro,si aice incepe aventura necunoasterii amplasamentuli gazduirii naostre: Palatul Ca ‘Gotardi postat cu o impunatoare fatada laterala catre un canal secundar care intretaie Canal Grande, sprijinit in interior de un pod arcuit ogival care uneste Strada Nuova cu Strada Vittotio Emanuele,.. invecinindu-se cu Palatul Giovanelli.

 

Suntem asezati in plin cartier Cannaregio,cartier sprijinit pe insula principala de cartierele inaintase: San Marco,al palatului Ducal si bazilicii cu acelasi nume,.. si cartierul Castello ,gazduind forta marinei venetiene cu portul militar si Arsenalul..

 

 

 

 

@