..DORESC, SOSEŞTE RĂSPUNSUL MEU, SĂ CUNOSC FARMECELE DEOSEBITE ALE VENEŢIEI, FEMEIE ÎNZESTRATĂ CU O MOLICIUNE A CARNAŢIEI, PUSĂ INSTINCTIV SUB O LUMINĂ DULCE.. DE ALCOV ,  REGIZATĂ DE CĂTRE AMICUL NOSTRU SOARE !

  

 

 

Chiar depăşit , de amestecul de faimă şi miraj, de cronologia orelor care se lasă cu greu ascultate, ca lumina să dispară micşorându-se încet - încet din întoarcerea soarelui cu faţa către adâncurile de ape, care-l şi cuprind, spălându-l pentru odihna Sa, de oboseala zilei şi a călătoriilor făcute căutăm să mai aruncăm ancora în faţa unei alte privelişti, care se dovedeşte mai retrasă ..

 

.. pentru a îndeplini acest program, de a mai trece şi în spatele imaginilor cunoscute de prin vitrine, o luăm brusc ,din piaţa Bisericii Sei Apostoli la stânga , pe lângă o mică întretăiere de uliţi înguste, numai bune de apărat, la nevoie, şi lăsând la o parte, diminuarea largului orizont de câmpie dunăreană, mă grăbesc să cunosc terenul, pentru a mă orienta după harta orăşenească : un pliant studiat la orele de trezire şi de culcare, cu multă stăruinţă..

 

 

Dar de fapt ce doresc să aflu ..depărtându-mă de traseele obişnuite ?..

..doresc soseşte răspunsul meu instinctiv, de a surprinde pe neaşteptate,..  Să cunosc farmecele deosebite ale Veneţiei,..femeie ..înzestrată cu o moliciune a carnaţiei, şi pusă instinctiv sub o lumină dulce, regizată ca de alcov , care de abia după ce se dezbracă, te atrage molcom ca să o asupreşti, stăpân pe tine, ca şi pe ea deplin,..

 

 

.. de fapt are puterea să te ţină în teritoriul ei neschimbat,..niciodată astâmpărat, niciodată sătul,.. sau plictisit, iute gata să te desăvârşeşti, într-o nebunie de pomină : o categorie de farmece ascunse, care se aseamănă cu modalitatea de a culege fotografii inedite, legate de personalitatea şi gustul propriu, şi mai ales de inspiraţia de moment,care face legătura dintre obiect şi narcoza profundă în care aşteaptă sufletul din tine hrănit cu idealuri şi himere să îşi găsească locul de a porni în zbor, lăsând ambiţia temeinic obosită ,de întâmplările trecute, să se simtă descătuşată de un avânt nedomolit ca de la râul rupt de matca obişnuinţei, apăsătoare, ..

 

..şi unde plecarea în noul zbor : ..de la necunoscutul.. de rămânere în urmă.., se zdrobeşte ca un pai ! ..de necunoscutul care ţi-l asumi cu o predestinare acceptată,.. de aventură.. dar poate doreşti să spui, că eşti gata să şi primeşti un categoric refuz la îndrăzneala ta neascunsă, de condottier , care are de plătit vieţii sale multe rămâneri,.. în afara preţurilor curente şi accesibile, de obicei multora

 

Asemenea ca un fotograf apeşi declanşatorul repetat, ştiind că rezultatul final înseamnă multe puncte reuşite prea bine şi altele la fel înscrise,..printre trofee

 

 

Înseamnă că jocurile sunt făcute la aceiaşi scară,..de astă dată ..între tine şi Veneţia..

 

.. Fiecare aruncă ochiade de cântărire reciprocă, şi apoi ca din întâmplare, dar la sorocul totuşi hotărât de Ceruri şi timpuri,..

 

 

..Vă mai şi treziţi faţă în faţă,.. parcă nehotărâţi, dar doritori de a vă ştii aprecierea dată ,..ca o unealtă care uneşte întotdeauna floarea cu ramul său, că naşte nedomolite apucături,..acolo unde şi la venire dar şi la plecare, despărţirile nasc regretele tinerilor,.. ce nu au descoperit decât un început de farmec reciproc,.. şi care,.. ca nişte necunoscuţi,.. se aşteptă cu răbdare, din vremurile trecute,.. ca două persoane sorocite de a se întâlni înlănţuite..

 

 

Dar năzuinţa mea este totuşi de a pătrunde spre imaginile , bisericii jesuite aflate terminal la nici o sută-două sute de metri de Fundamente Nuova, şi aparent într-o clădire sobră ca de seminar interzis, albă ..ne beneficiind de lumina soarelui aşa cum este aşezată..

 

Nu este foarte primitoare,.. şi semne sunt că nici nu doreşte să-şi facă simţită prezenţa Sa de locaş al Domnului, afară de un fronton sobru cu mari litere capitale aurii în care este comunicată  destinaţia clădirii şi după ce citeşti afli aproape impasibil că acolo este o biserică Jesuită…

 

 

… Şi îşi vine să ripostezi  în sinea ta : Da ..Şi ce-i cu asta ?!

 

 

Ne aşezăm osteniţi de eforturile făcute,..

 

.. Eu îmi meşteresc aparatele de luat imagini, şi negrăbiţi de loc !.. schimbăm câteva vorbe ,despre segmentul  orăşenesc străbătut, care a cuprins vreo trei schimbări de direcţie,..şi treceri,aproape nesfârşite, prin nişte înguste străduţe de altfel foarte curate , dar extrem de pustii,.. până ajungem la un pod mare şi curat,..destul de larg şi destul de arcuit, de unde suntem coborâţi spre faţada unui mic magazin de cumpărături de coloniale, o alimentară de cartier,..dar ne trezim chiar alături de ceea ce putea să fie adresa noastră dorită şi reamintită cu insistenţă de Don Silvian Domenico curator al Bisercii Santa Fosca , care ne pomenea de o alimentară vizitată chiar de locuitorii din Parma şi Verona pentru preţurile sale modice..

 

Dar ce îmi închipuiam eu şi care era aparenţa sa , fastidioasă, gurmandă şi gurmetă totodată !

 

Am nimerit în faţa unor cunoscători ai vânzărilor cu de-amănuntul, a bunătăţilor alimentare internaţionale.

 

 

Eram în faţa unui magazin de cartier ,cum se zice’ bucşit’, adică umplut pe toate spaţiile sale de mărfuri ..de la băuturi felurite,la toate inimaginabile produse, felurit ambalate ..brânzeturi, produse de carne preparate diferit, articole de coloniale alese, pe care le ţineam minte din copilăria mea , din una din mahalalele centrale ale  Bucureştiului ,.. la coada Bulevardului Dacia,.. adică.. dulciurile turceşti :

 

 

.. cataifuri, sarailii, baclavale însiropate cu apă de trandafir de Egypt, şi zahăr Kandell de Siria,.. chiar cele două sorturi : ..rafinat extra ..cu albe cristale mari şi strălucitoare, şi cel nerafinat cu semne de bătrâneţe îngălbenită, cu aspect de ambrozie–nectar de chihlimbar gălbui ca untdelemnul împietrit,.. inele de smochine ,cutii de curmale,..năut , sau biji - biji de Ismailia , sau sugiuc de Alep , cu miezul negru de vanilie,.. pe scoarţa sa de un verzui adânc de foaie vegetală.. de ceai arăbesc.. roşii moşmoane,..sau rodii la fel de stinghere,..prin ascunzişul iremediabil  al pântecului  de fruct oprit vederii.. Şi multe alte acadele de toate culorile, bomboane,.. de felurite  parfumuri orientale, expuse în recipiente de sticlă cristalină

 

.. Ghirlande de cărnaţi,.. de toate sorturile uscaţi,..sau presaţi,.. galbeni sau negri ca şi coada covrig a lupului alsacian, ajungând la mortadelele grase,fete obeze şi bocii,.. sclipind din ochii lor multi - faţetaţi de slănină albă,.. ca nişte bobi de linte sclipitori, salamuri subţiri de fason Sinaia, sau Sibiu, dar brânzeturile la fel de diverse ca şi în Franţa : de la Parmezanul tradiţional, ca o coastă de balenă uscată,.. la Schweitzerul amăgit să înghită gurile mari de aer de Mont-Blanc.. pînă asudă, căzând plat direct în galantar,..prin manifestări ascunse ale răului de înălţime..

 

.. Dar conservele de cipollini, cepişoare mici rotunde ca şi fuduliile de mieluţ de o lună,.. la fel de albe,varză roşie sau albă,sau legume albe de ţelină sau hrean înmuiat,tot felul de cornişon de patru zile încolţiţi de gogoşari care stau umflaţi, gata să ameninţe felurite alte coloniale,mai sus aflate în ierarhia poftelor declarate sau ascunse…sau tot felul de ton scrumbie, chiar şi calcan sau rechin, sau alte celenterate sau şerpi de mare, lighioane marine preţuite ca deosebiţi afrodisiaci ,.. unelte a lui Dionyssos de pe vremurile războaielor punice cu,.. ventuzele atârnate, inerte în sosurile picante, cu mult cimbru sau mărar,..sau caperele : regale micro-legume ale bucătăriei mediteranene : de Sicilia, Sardinia, Corsica sau Malta,..care leagă orice sardină de masline lucitoare pe aceiaşi faţă de masă.. de un verde crud, mai mahomedan decât Ismail paşă de Brăila sau Vidin.

 

Dar despre vinuri ,..un regal,.. erau de toate sorturile câte un clondir din fiecare,..bere la fel,.. ba chiar de mai multe sorturi internaţionale, şi.. toate la preţurile cele mai scăzute..

 

 

Făcând comparativ această constatare,. .am ridicat privirea mea de controlor avizat al calităţii internaţionale, către stăpânii care roboteau la galantarul de patru metri : un băiat tânăr cu aer de student, şi un bătrân crescut peste măsură în perimetrul burţii sale,.. ţinută  ca pavăză deocheată !.. desigur în faţa atâtor bunătăţi,..dar vegheat cu străşnicie de două  bolduri ascuţite de vârfuri de mustăţi prusace,.. care îi trădau ascendenţa gotică sau longobardă,..

 

 

Nu puteam să nu fiu de acord cu această înfăţişare, a unui bătrân ce-mi amintea mereu de unchii mei cu origine renană, pe care i-am prins în perioada când rasolul de vacă cu o măduvă imensă,.. şi supa de ciolan cu tăiţei,.. astupa multe goluri răscolitoare din burta familiei, şi erau cărţi de vizită, adică de invitat.. la vizite,.. mai numeroase !, în legăturile familiare spornice,.. mult apreciate de nepotul său,.. care eram eu,.. reprezentat de băiatul de l3 ani,.. pe atunci un mare mofturos al mâncărurilor gătite prin străini,..

 

.. Dar neamţul voinic şi gras,.. cu o ceafă la fel de groasă ca şi proprietarul magazinului veneţian, încins la  cei 68 de ani, mereu cu un lung şorţ albastru decolorat, cu faţa  de tot brăzdată ,.. de numeroase desene capilare de cardiac, ajuns de vreme,.. îmi câştigase dragostea şi preţuirea prin aceste două ipostaze ..de negustor faimos.. şi prin asemănarea sa desigur cu un tipar familiar mie, cu rădăcini vechi în Buzăul negustorilor, de la mijlocul  secolului XX..

 

Cum a putut acest vrednic negustor, să ţină în aceste timpuri o astfel de locandă alimentară ?, cu atât de mare diversitate, în preţuirea ofertei largului public, putând să acopere orice umbră a unui mare moll,.. este şi acum pentru mine un mister..

 

..Dar meritul unui astfel de mareşal al negoţului de coloniale o mai găsim numai exprimată la marele nostru Caragiale, apare o certitudine că în negoţul cu oferte coloniale, te poţi dovedi suveran dacă te afunzi harnic şi cu un gust artistic şi papilar permanent în domenii variate ale bucătarilor internaţionale şi deseori chiar vecine,..despărţite năpraznic şi caraghios, de aprige nepotriviri politice sau religioase..

 

..Suntem după cum vedeţi încă admiratori  ai sfârşitului de secol XIX din Regat, unde dulcea larmă balcanică sau dâmboviţeană  ne este apropiată , suntem neamuri cu Coana Zoiţica şi cu nea Tache Sarivan-Şerbănescu , şi  nu poţi  alunga imaginea fericită a unei Românii care se admiră singură din bâlciul său electoral,.. ca şi cum ar întâlni zilnic în explozii de bucurie sinceră, pe străzile Romei sau ale Parisului, românii  din veacul lui Caragiale,..

 

Care afronturi deosebite,.. la făcut pe nea Luca să-şi vândă restaurantul băcănie din Gara Buzăului şi să se exileze cu de la sine voie, în Berlin..? Un astfel de personaj avea desigur motive ultime, de al face să vândă tot şi să plece,.. cu un zeflemitor bonsoir din vârful buzelor.. în patria lui Goethe !

 

 

Ciudat destin ales de un fin psiholog şi om de cultură, aliat prin rudenie cu multe rânduri de familii balcanice,dar neuitând sângele de român socotit neaoş, şi dăruit de dumnezeu cu premiul întăi  cu falnică cununiţă în  grad de Mare Voievod Cărturar..

 

 

..Domnule Luca Caragiali ,..bucură-te ! Tot te iubim,..şi mai mult.. ne sprijinim acuma pe tine ! ..în această epocă în care toţi nevoiţii ne reproşează originile noastre balcanice .. direcţiile de convergenţă nu se susţin, balcanismul regatului cu mujdei şi urdă, .. cu piftie şi caltaboşi,.. nu se alege cu supa de spanac cu rondele de sfeclă roşie cu zahăr şi praful pustiei, există aici ,.. în adâncime un nod de legătură, atât de vechi şi de trainic,..că el a legat şi ultima dinastie europeană , sosită pe meleagurile noastre, cu trup şi suflet de ţară,.. dincolo de zodia  arbitrilor dinastici,cu vorbe meşteşugite.. care sperau să se întoarcă soarele înapoi cu faţa, din mersul său aproape ideal..?!

 

 

Nu cred că alte noi stăruinţe,.. vor avea succes,acolo unde,.. din dâmb în dâmb apa curge mereu tot mocirloasă, tot după legile sale arhaice, strânsă în liniştea sa de salcie, sau leandru prea crescător din fire pe lângă trestii unduite de mişcările spinărilor de crapi mari, ochioşi şi buzaţi,..şi ei negri –vineţi,.. de atât nămol mestecat, sau amestecat de inundaţii periodice, la gurile Dunării,.. dar hoardele de copii de ţigănuşi alergând în ţipete machiavelice care asurzeau pe trecători, copii robilor de la mănăstirea din deal,.. care alergau ţipând cât puteau ..atît vara cât şi iarna , prin ger şi noroi cu oareşce cămeşi largi,.. ale fraţilor mai mari, plecaţi cu arcanul la oaste, purtând jucării desperecheate din resturi scoase din mormane de vechituri şi gunoi aruncate din casele de boieri sau ale târgoveţilor de jurnă , sau construite anume ..prin adăugare de resturi disparate, pentru jocul copilăresc, plin de fantezia celui care nu are acces, şi trăieşte închipuindu-şi numai ..

 

.. înainte  ca Harry Porter să îşi facă jocul de ucenic vrăjitor, călare pe o coadă de mătură.. în Anglia vremurilor noastre scoborâtă în infernală trudă, de a subjuga  pe toţi preşcolarii mondiali..?! la Miturile vechi, ai scorburoasei ..Ceţi de  Albion,..doar numai oleacă.. prea bătrânicioasă.. dar încă cuprinsă de fantasme fermecate conduse de zâne bune şi de majordomi traşi la catarame !

 

 

..Viaţă de sinuozităţi acoperite de balansuri, şi de sărituri din mal în barcă şi înapoi, dus–în–curmeziş, cocleală de neânţeles, obstacol de agăţat pielea mai albă, aplecată la ordinea  digestiei după manualul cumsecadelui personaj care

are acum de mestecat o nouă aşezare, între frigul celui fără de petrol şi frica celui fără de făină, pentru pâine,.. sau fără de copii ! ..de soţie.

 

 

..Marii Crapi butucănoşi de mlaştini şi noroi , de nămol de la Podul de intrare spre Calea Bucureştiului , ştiu ce înseamnă ..clefăitul spornic în noroi, şi cum se face rodul curs al împerecherii fertile, ..de ajungi să te iei cu mâinile de cap, căutând mereu fundul rotit şi încă  mereu gol, al sacului de mers la cerut mălai ..cu împrumutul.. care nu-ţi mai ajunge neam, nicicând !?..de parcă dumnezeu te-a însărcinat pe tine, să ţii naşterea femeii în priză, şi foarfece de picioare sprijinite pe pereţi …numai mirare se mai exprimă asemenea de năbădăios !! .. Forfotă de Balcani cu ciurda lor de neamuri aciuiată printre maluri şi delte de ţânţari,.. şi ţârmuri de nisipuri fasonate în forme dulci de acadele bronzate, sau mai transparente bălăioare, ..cu joc de ochiuri de buric  ..în fruntea golului surpat !..încondeiat frumos,prin degetul păcătos ..al naturii , ..dar alminteri supus şi iertător..

 

Preveste  : nu cerca să surpi Balcanii, că nu se mai văzu aşa neorînduială, de la Perşii lui Darius  & o Povaţă .

 

 

 

..  Aşa au crescut toţi crapii simplii deveniţi bătrânii giganţi, cu arboreturi de mustăţi, din această parte dosnică de lume !,.. şi din crapi simpli au ajuns cu timpul.. uriaşi : ca şi Nisetrul şi Morunii.. de mai multe tone,..bătâni de vârstă , cu multe generaţii în urmă,.. la preţ de câteva ..sute de ani !

 

 

 

.. Dar după ce se alege aspectul de dosnic ..dominant ? ..după curgerea apei, după felul nămolului ?..după pacea împăcării naturale a omului cu lumea sa , ..îndiguită avansat cu răchită şi garduri de nuiele de sălcii sălbăticite, cu plauri plutitori, şi noduri de răgălii bătrâne de salcâmi ..înţepate de cioate de trestii, de un stânjen,..

 

.. Aşa cum firul de canal de apă, adus de Dunăre printre trestii, l-a învăţat singur: ce hram trebuie să poarte omul, de este ajuns faţă în faţă, cu natura fericită a pământului său, .. El Omul !..de poate să se simtă sieşi : simplu şi fără apăsare !,.. ca om de înţeles.. , şi cât de mlădiu trebuie să se încovoaie ca şi trestia sau răchita, supusă aparent ..sau numai ..cât trebuie ?!

..Fără a întrece elasticitatea şi rezistenţa vegetală !

 

..Se pleacă, numai uşurel.. pentru a nu se rupe în eforturi, ce mai de grabă se dovedesc nereuşite,numai după felul  de citire al apelor : numai De la curgerea lor împământenită  ..mai departe !

 

 

 

Balcani, Of ! ..Balcanii danubieni !..Un Nil călătorit de-o Deltă,..fără împietrirea adusă Timpului,.. de nisipul pustiei,.. aşezat obosit la aşteptat !,.. Nomen : El este pus ordonat, la o împotrivire meşteşugit de simplă : să curgă printre păduri de lemne şi cremene de coaste adunate vertical de-a dreptul, ca un gard repetat de-o presiune,pe măsură îngrădirii făcute de timpul pământean !..

 

 

El pregătit pe neştiute, la o continuă luptă de existenţă, programată în veci :  de a împărţi tuturor : neaşteptaţilor, sau aşteptaţi .. Cei veniţi aici cu adresa dată : PetrOssa ! scria pe biletul, scump de drag, ..de călătorie de migrator clasa economic – turist, eventual chiar cuceritor la jaf de e nevoie, .. apud PetrOssa !,.. adică.. Osul lung : fluier de femur al Bătrânului creştin Petru,ca Pod aşezat peste marele fluviu,.. Paznicul scoborât de Dumnezeul tuturor religiilor, pe pământ !

 

 

..Purtătorul de cheie la Moara veşnică a grădinii sfintei fecioare !Aceaste este singura adresă valabilă şi adevărată .dar neştiută de ascunsă ce este, de ritualul sacru..  Ritualul sortit ca o creangă de aur : la vârtejul Vieţii de la Dunărea de jos,..

 

 Era cunoscut  şi de scandinavi vechi,  asemenea  şi de hunii de Altai , China şi Koreea ..drept singurul mare loc de ajustare şi popas,..pentru a scoate de la loc sigur, de păstrare.. din rafturile sale,.. cutii numai ascunse nedereticat,.. printre munţii întorşi cârlig  : ..Sertare pentru făina de grâu, şi păpuşoi,.. sau buturile de carne dulce de cornute felurite sau de peşte, şi tuturor însetaţilor vremii băuturi tari sau dulci, ..şi fâneţuri de iarba cailor neobosiţi ,din podgorii şi livezile mereu puse de mii de ani pe rod bogat !..

De se risipeşte lumea adunând, ..sau pierzându-se ! ..cu totul : ca neam de neam !, ..care  ajunge să crească  alungindu-se pe după deal Urieşeşte : de la deal întins la vale,.. în  câmpie largă , cât vezi cu ochii !

 

 

…Da locul avea numirea vremurilor : de atât de mult se face, pe acest colţ de pământ,.. de mult  mai mult,.. rămâne neadunat şi putrezeşte pe câmp !,..

 

Ar trebui o mie de popoare ca  să vină atrase prin şiretlic : ca să adune aceste minunăţii de poame de pământ grădinăresc,..o modă care se cere repetată la altă scară şi numai când fie cămara ori este goală ,fie  când oamenii sau aşezat de-atâta vorbă ,.. obosiţi pe jos ,.. ca nisipul pustiei.

 

 

..se pleacă, mereu Balcanii dar numai uşurel.. pentru a nu se rupe în eforturi, ce mai de grabă se dovedesc nereuşite, numai după felul de citire al aplecărilor  de ape : ’ De la curgerea lor împământenită  mai departe ’ !

Legea curgerii lor rămâne scrisă , ca pe un coif de piatră de granit cimentuit de sacerdoţi :

 

Şi apa de mai vine mai stă şi apoi fiind apă ! ..ea se mai duce mai-nainte, sau chiar se întoarce, nu este presată viforos de înălţimi  ..să curgă repede la vale,.. Are a alege, ce va socoate ?,.. sau ce va fi mai potrivit şi nu nevrednic, de potrivnic ! ..

 

 

.. Iar de-i potrivnic ceva  ce mişcă ..apa !, .. ca şi aerul la locurile deschise ?.. Să se strecoare mlădios afară ! un timp chiar fără a se dori să mişte acolo unde ajunge neoprită,.. numai să stea repauzată !..

Nimic nu înseamnă,..că va rămâne acolo împietrită, ..mai  de curând va sta să asculte la chemarea  de-un fel de  semn ! ce-i este adresată, ..

Ce poate îi va sosi cu vremea,.. la timpul său neştiut :

.. să dea îndărât aceea, ce luase în posesie , decât ca acoperire de undă ..şi de apă scursă ,.. aproape de nevoie.. golire ce nu este o durere de greşeală ! ..vezi bine ?!, ..

..ci mai mult o joacă de tocmeală ! cu timpurile ,.. obicei împământenit prin toţi Balcanii şi mai ales simţit de cei care stau pe afară de ei.. şi habar nu au de cum se scrie teritoriul  cuprins de ape an de an,.. şi uneori mai des.. după cum se adună apa din marginile ce se ridică, sau sunt udate mai vârtos  pe de lături !                                         

 

 

De sfaturi neostoite, prilej de întâlnire cu ai lui strămoşi ..necunoscuţi ! ,.. şi odată chiar cu bunicul său !

 

 

 

.. sau după alte criterii :

.. făcut pentru cei care îşi justifică tehnicismul ‘de avansat ce iaste’ ..acolo unde a fost născut, şi unde pe negândite de priceput, a devenit..?! de sperie lumea întreagă cu saltul lui de Tigru economic,.. priceput în licenţe valabile ..de cumpărat,.. sau citite chiar pe abacul de satelit orbitar.. al nu ştiu cărui institut, ..multi-naţional ?!.

 

 

 

Va urma  

 

 

 

  @