E O VREME DE COLIND ,DE TOAMNĂ GRASĂ..DE SÂNT NECULAI AISTA: UN FUM DE FRUNZE SE AGAŢĂ DE CRENGI, INTRÂND PE ULIŢE,.. ŞI ÎN SPRE CASE :

 

 

UN FUM DE FRUNZE A FĂCUT ACOPERIŞ DEASUPRA TOAMNEI NOASTRE ŞI A NĂSCUT O CEAŢĂ DEASĂ, CARE ÎMPIEDICĂ SĂ AJUNGĂ IARNA, PE LA NOI ...CU GERURI ŞI OMĂT BOGAT,.. DE ADUNAT ÎN TRAISTĂ..

 

 

 

 

Un fum de frunze a făcut acoperiş deasupra toamnei noastre

Şi a născut o ceaţă deasă, care împiedicăajungă iarna,pe la noi ...

Cu geruri şi omăt bogat, ..de adunat în traistă..

 

 

 

Stăm şi ne minunăm de cât de mult ,

S-antors semnul de apă , de la îngheţat,..

La umezeală veşnică,..iar semnul de ninsoare

S-a tot uitat pe drumul  ..şi asta face tocmai acum..

O încheiere de an,..  din spre Crăciun spre.. Bobotează ..

 

 

Ce mai putemzicem Noi :

Ctitorii şi cititorii de semne vegetale,

Cînd lângă noi ,.. se mai răstoarnă

Şi o caleaşcă plină cu poame ..

Păstrate galben- verzi de toamna prelungită ?

Alunecând  să –acopereruţa de bostani roşiiaurii,

Cu-o burtă mare,.. beteşugiţi  de stat  cascoliţi ,..

Ei, ..cei amestecaţi cu paie,..

Şi acoperiţi de nuşe ..de porumb .

 

 

Ei sunt boerii îngrăşaţi la focul verii,..

Şi care-aşteptă ca şi grăsanii,

Coteţe  ..de ale lor , din saivane,..

Promise de cu vară ,.. le-or face …

Dacă vor vrea cale-aştepte..

Stănd.. binişor ,.. cuminţi .

 

 

Şi se aşteaptă …

Toţi aşteaptă… ?!

 

 

S-audă trâmbiţele guiţând ,.. de-a surda,..

Ce cheamă apa  ,.. prelung ..

Ca să fiarbă ..Bolborosind o darabană de zgomote !

În  spre castroane ..nepotrivite la-nsoţire..

Unele mai mari,.. altele mai îngheboşate,

Mai scunde ..sau mai înalte,

Dar toate mari,..

Ce par imense.. cu pereţii  lor ,..

De lustru de aramă, sau  la argint ..

De cositorpsite.. 

Dar numai rostuite potrivit anume :

La sărbătoarile de iarnă ..

De Ignat

 

 

Dar cum se pot face rosturile timpului de Ignat ?,

Cînd nu e ger şi nu este zăpadă,..

Iar cărăruile se fac  în timpul  ăsta,..

Prin  tot pământul .. gol şi neacoperit,..

Scurmând pielea  cea moale a ţărânei,

Mângăind cu o mână,.. ca o dezmierdare de voinic..

Ia colo..un nemic de cioată !

Şi trăgând vreun lemn de spart,..

Din greu,.. cît  un trunchi  vânjos de buturugă,..

Pentru focul de lângă noi ,..

De la ceaune,..

Care  în a focului lumină pâlpâitoare..

reau.. din cele mai modeste ..

Dar erau  atât de  mari ..

Cât roata de la car .. a-rotunjită !

 

 

Sfrijitul de lacom,.. ceaunul ce era :

Se gheboşa  ..în întinsoare..

Scoţând la sunete , ..multe asemeni..

Ca şi foamea dintre noi ,..

Ce ridica sunete de arcuşuri..

Grăbite la corul,.. de ţiuituri :

Mai lacome decât ţânţari puhoi.. de Dunăre şi deltă..

 

 

A foame de voinici de muncă , şi voinici de luncă,..

De plecat din sat în sat,.. cu neaţălăşul de sărbători,

La rude,.. multe rude.. ce-avem de însoţit,..

Pe vremea asta şi pe toate vremurile,..

Pînă la sfârşit de veacuri..

Ce-s peste Noi grămadă,.. şi greu de ales

 

Dar nici noi,.. nu ne lăsăm… deloc !

Pieriţi şi apăsaţi..de graba furcilor !

 

 

Ce vreţifacem ? suntem chiar în nevoi,

De timpul ăsta adunaţi,..

Si ne oprim la un  singur glas degrabă :

Deschidem oala de vinars ?,..

Sau începem cu palinca de troscot de prune,

de mere ,pere ,.. sau pometuri de pădure.. ?

 

 

Noi chiar începemrbătorile,..şi iute

 

 

 

Începemrbătorile,..

Dar a noastră-i ciuda ..de întrebare :

Să le adunăm după calendarul vremii,..

De la Primărie ?,..

Sau  să o probăluim  potrivind-o..

După calendarul  Nostru ,..de ajutor ..

De la bătrâni,.. pe care-l simţim ..

Mai lesene Noi.. cei adunaţi ..

trânii şi  mai tineri..privitori,

La aste obiceiuri,  de din veacmase..

 

 

Iacă !.. ca  nişte vrednici gospodari..

Care în astă vară am cositpiţele de coame de trifoi ,..

Şi am mai avut şi timpul.. să desfacem via şi livada,

Ca apoiadunăm nutreţul ..

Şi să-l punem capră în şurile cele mari,..

Dinuntru vetrelor de păpuşoi..

Şi chiar  în afara dânselor.. cumătre,..

Dinspre Satul nostru ca  şi dinspre satele vecinaşe, ..

 

 

Căci vorbim cu toţii  în grabă..

Cu glasul muiat de.. mulţămire,..

De agheazmă ..băutură dulce..

Prea dulce.. pentru această Toamnă de păcat !..

De urieşe bunuri adunate,.. de amintit !..

Ca de poveţele.. rămase dintrâni :

 

 

Erau,.. Să nu vă mint : atătea roduri,..

Că nu se mai opreau carele .. trecând din scârţâit ,

Prin glodul de pe uliţe:

Numai la celălaltzboi mai scârţiau carele  de opintit ..

Trăgând  la tunuri,..

Sau   la manutanţa de  aprovizionare,..

Care ..în retragere,..

Care ..acoperite de soldaţii sfîrtecaţi de plumbi,

Care ..mai duse la poziţii noi,.. de ocupat,..

Aşa spuneautrânii ..

Bieţii soldaţi ! ..că se întâmplă,.. la vremea de război..

 

 

Le auzeai,.. ghicind după apropierea sau depărtarea,

În timp,.. cum veneau, şi tot plecau,..

Ai noştrii sau ai lor ,..

Pe câmpurile  de luptă..

 

 

Şi număram în faţa ochilor ,..

Mai bucuroşi ..ca niciodată :

Erau rodurilemântului în astă toamnă :

Cât albinile de mari erau grăunţii..

De cei  porumbi  alene aşezaţi,..

Şi spicele cât cintezoii de vesele şi galbene în adunare,..

Iar strugurii cât iepurii se miţeau din stufărişul   viei,..

Şi câte şi mai câte ,.. tot mai erau

 

 

Iar la livadă.. am tot strâns şi oblojit pre dânşii,..

Pomii atîta au avut de suferit .. mai ales,..

La rupere de oase şi nuiele de crenguţe pleznite ,..

De greutăţile atârnate în mai  locuri,..

Netocmite ..cu puterea  lor !..

De corcoduşilbăticiţi,.. sau pruni sau meri..

De a rezista,.. cu grijă,.. la forţa aplecării,..

Cu mai multă greutate,..

Cu mai mult ..păcat de rod ,..

Ce era  strâns ...

 

 

Ca pentru trei-patru toamne de ajunsuri,..

De rugăciuni purtate de toată suflarea aceasta ,..

Purtate când la mânăstire,

Cînd la bisericile de sat,..

Şi erau întotdeauna  mai multe ridicate..

De când ne amărâsem .. că nu-s de ajuns,..

Odată cu  ducerea purtată..

În necurăţeniamântului..

Dar-mite .. în pustii !

 

 

Şi apoi să ne unim cu toţii,.. am vrut..

periemdurea de vreascuri şi de uscături în putregai,

Gonind mistreţii  de supăraţi ce sunt ..şi ei.. şi noi !..

Peste şapte drumuri şi ape,..

Gândind : să nu ajungă să facă pagubă ..

La vreun  nepot,.. Sau la vreun

De acela ameţit şi ne cuminte,..

Care sare  la garduri noaptea,..

Sau umblă în deretecat din stradă-n stradă :

Cînd la stânga : odată ,..

Şi iară ..când la dreapta, din nou !..

Numai în cântece ..de scheunat şi  lălăit..

Obosit ..de doruri multe şi numeroase…

 

 

.. Doamne cât te asigur că nu s-a mai văzut ,..

O astfel de îmbelşugare de demult,..

Din vremea Tomei Alimoş,  

De când  acesta fiind copil ,.. plecase la oraş ,..

Ca să colinde boierii cu cântece de sat, ..

Şi de Steaua lui Dumnezeu,.. Isus !

Şi.. zorii de Juni,..

Sau alte cântice de Ajun… de colindat !

 

 

De colindat , la feţe-ntinse,..

ftănite la pridvorul Lui Vodă ,..

Sau la alţi  invitaţi..

Divăniţii.. prieteni cu domnia .. vremurilor !

 

 

Şi apoi  iar ne unim cu toţii,..lăcrimând de amintiri,..

periem  din noudurea de vreascuri şi de uscături în putregai,

Din curţile noastre de vecini mai strângători,..

Şi socotim că apoi să ieşim şi să gonim mistreţii supăraţi ,

Peste şapte drumuri şi ape,..

De grabă prin noroi..

 

 

Dar ce ne pasă de astă umezeală,.. sau de ceaţă ?!

Aşa de întăriţi cum suntem,..

De vinarsul băut din ceştile,..

Tot la tocmeala ..Iernii acestea,..

Pitită.. după umărul Toamnei..

Care nu mai pleacă încă ..de la noi..

 

 

De vom greşi puşcând pe vreunul ,..

Dintre Grăsani…

Chiar  nu suntem  noi,..  cei vinovaţi !,..

De vină este  numai Ceaţa ..

De care nu mai scăpăm neam.. de acuma..

Că ne-a coprins căldura atâta de mult…

De vremea tomnatică adusă…

Prelins..cu iz de buturugă,..

Şi  de miros de vreascuri arse,.. de pămătuf de vie tămâioasă !..

Peste noi bieţii gospodari,..

Petrecăreţi de muncitori ,.. ce suntem..

 

 

De vină este .. tot numai Ceaţa groasă,..

Ce frig  de dimineaţă !..

Este acuma .. chiar la focul care arde,..

Aprins cum este de cu seară..

În muşuroiul de scântei de brad,

Tăciunii de la sfârşitul nopţii..

Troznesc sălbatec a vedenii !..

E o vreme de colind .. de toamnă grasă..

.. de Neculai ..acesta !

 

 

 

 

    @@@

 

 

 

 

 

AA 00 7 UN FUM FRUNZIS SE AGATA DE CRENGI INTRAND PE ULITE IN CASE,(versificare de la a 06 ):