CULORILE TOAMNEI : PĂDUREA DE ARAMĂ SUB UN SOARE TOPIT DE FLĂCĂRILE SALE,… PE ACOPERISUL BUZĂULUI PRIVIND DE SUS, DEPARTE,.. PRIVELIŞTEA ORAŞULUI SUB AERUL CEŢOS DE LĪNGĂ CETĂŢUIA,PE SINUOASELE CĂRĂRI ALE SERPENTINELOR,URCATE SERPUIRI,.. MĂRGINITE DE STEJARII NUMAI CIOATE ŞI FRUNZIŞ ! DOMOLIT DE GERUL NOPŢII…ŢARA BUZĂULUI,..UN REGAT PENTRU BUZĂU !

 

Astfel īmi fac intrarea īn atmosfera de poveste şi de dragoste şi dor a peisajelor  buzoiene de dealuri ,aranjate cu dezordine īn cea mai ferecată ordine : ordinea din bătrāni ale regatului Buzăului,..aşa cum īmi destănuia ciobanul,.. la clevetiri de moşi.. despre trecutul nostru pe care īl şi īmbiam cu vorbe de trezire ale amintirilor sale :..Măi Neică spune-mi şi mie din ce sat eşti ?.. Din Măgura īmi răspundea el..iar eu īl īntrebam : Tii !..Ştii că aicea a fost de mult,.. din neamuri germanice,zise Goţi.. şi Doamna Neaga !,.. cea ziditoare a Cetăţii şi mānăstirii de aici.. de la Ciolanu ,.. şi ale altor lucruri de seamă ?…  Şi el continua : Da ştiu de toate aceste lucruri..

…Īn sat, la matale,.. mai sunt mulţi care au nume germanice din străbunici.. ? 

… şi el răspundea : mai sānt !,.. şi tatăl meu se numea boiereşte Hermann,..  şi mai sunt şi alţii,.. dar nu prea mulţi ,.. 

 .. Şi  mai creşteţi māndreţea ceia de Cai ?.., cum nu !!... dar ăi tineri s-au dedat după maşini,.. şi nu-i prea mai cresc !…

..Şi nu-i păcat ?.. īl īmbii eu la vorbă stīrnindu-i păreri de rău care abia aşteptau să iasă la suprafaţă…

 

Păi …, īncepe el mărturisirea lungă şi potolită :

 

..  Aşa stă treaba de mult de tot,.. mai nainte de Doamna Neaga ,..cum spui matale erau pe aiciea popor numeros de Daci sau geţi sau poate Goţi cum le zici,..    şi apoi,.. spune povestea ei s-au amestecat, īntre ele obştile de sate,.. şi s-au stīns la un loc,..de timpuri şi de nevoi,..de năvale de turci !,şi tătari !,..aşa cum erau năvalele chiar pe vremea Doamnei Neaga.

 

… Ea făcuse deja această mānăstire  şi cetatea de sus,.. de pe dealul Mare de la Istriţa şi cea de Jos de la Haleş,.. făcuse şi schitul – Biserica de la Cetăţuia ,.. care nu era chiar schit,.. ci tocmai o biserică mai micşoară,pe locul acesta de mai sus unde era cetatea dacilor şi a geţilor,sau cum le mai zici dumneata,.. şi găzduia acolo sus şi Ţinţirim din vechi vremuri si apoi sfinţit şi creştinat !.. 

A făcut multe Doamna Neaga şi mānăstirea de aici de jos din Poiana cu sculpturi,de la locul zis Ciolanu,.. şi mānăstirea Aninoasa de la Cislău ,.. de acolo se tragea cu neamurile sale,din vechi,.. nemţeşti,sau goticii,.. cum le zici,.. şi pentru moşii noştrii.. aici līngă Izvoru de Tisău, .. făcu la Leiculeşti o mănăstire pentru  īnchinăciunea oamenilor, aşa.. obişnuită !, .. ca unde oamenii simpli,.. nu călugării,.. stea acolo la īnchinăciune  ,..  şi la tārg,.. şi la adăpost !,..

 

..Că de !.. pe aicea,.. īntotdeuna se lăsau !.. şi ploi şi ceţile şi viforile,.. spre de iarnă timpurie,nemai vorbind..  de gerurile aspre, sub vīltoare de nămeţi ..nămeţi dei groşi !,.. de-l opriră  şi pe sfinţia sa Sava Gotul să vină īncoace chiar… la sărbătoare de Paşti !,.. la rudele sale,şi prieteniile sale.. aşa cum se mai zice…,

 

… Spunea bătrānul mai aplecat īn amintiri vechi ,chiar de milenii…şi mă aplec şi eu tăcut de apăsarea acestor vorbe …   şi nu de fuioarele de īnzăpezire care-l opriră din mers şi-l īntoarseră īnapoi pe sfīntul Sava Gotul din drumul său,..dinspre viaţă spre moartea silnică de maritr…

.. Şi oare furat de poveşti,.. amestec cele spuse de vīnjosul meu cioban,.. altfel bătrīn  la faţă de viiturile scurse pe obraji,.. din meseria sa lungă de păstrător al ordinii īn animalele aplecate de povara vieţii lor,.. ca oamenii !! ,…

 

.. Ici !... muncă de dimineaţa pīn la-nserat ! ,.. şi muncă–muncă din greu ! ,.. apoi pe furiş ! aproape :

.. iarbă de māncare smulsă ca la coasă de dinţii ,..mărgele mari şi albe,… sau un braţ.. două de fīn,.. şi cīteva găleţi de apă,.. aşa de sete şi de uitarea nemāncării !,.. şi apoi somn pe paie pīnă la zori,.. şi plecare de cu noapte din nou la cărat şi urcat dealul, cu carul ,.. cu aratul,..cu mersul urcat la codru,susu la padurea īnalt㠖īnaltă de desiş,de-ăi dai capul pe spate,frāngīndu-ţi gītul.. de sucit la acătare,..  cu trudă mare,..de cu  mereu cărat butucii grei… tot ce era  de nevoie !!,..

 

.. de multe ori se căra şi  alese bucăţi mari de piatră,.. de zidit !.. sau de pus pe ziduri la īnălţare,.. ca şi oamenii care le stau prin preajmă şi cu care Ei şi Ele !.. dobitoacele cele mai blīnde :

Vacile şi boii,.. dīnsele şi dīnşii,.. tovarăşi de viaţă ,cu nume de oameni, căci..Vitele se desfac din personalitatea lor,.. ca şi oameni după īnsuşiri : Frunza, sau Buzana, sau Ochienita,sau Floarea,sau Galeşa,sau Văleanca, ..Mura,..Bruna,..Neagra,..Albăstriţa,..Rotata,.Stropiţa,..Anica,.. Rodica,..

 

Iar ei vin  din greu,..mişcători, tropotind,īn gānd,..la rīnd !.. de zguduiau pădurea:Bujor,..Por,..Şolditul,..Negrilă,..Beţe-rupte,..Graadină,Vīntosul, Izvorilă,Buzdugan,..Fecior blīnd,..Mieluţul,.. Har–afurisitul !..Blondilă,..

 

.. Toţi avīnd īn creştetul trupului lor : .. un cap de o frumuseţe pură şi nedeochiată de  vreun condei măiestrit, decīt cel al vestiţilor pictori buzoieni peisagişti,.. şi nu numai buzoieni,.. ci mai cu seamă romāni din pridvorul nostru de munteni : Un Tattarescu,.. un Grigorescu,.. un Andreescu,..un Szatmary,..

 

..Cine nu a admirat capul speciei acestea de domestic animal,.. sau de viguros şi sălbatec  prinţ al pădurii : Bourul !..sau blīnda sa domniţă cea cu coarnele īnălţate a desvrăjire ,de paşnică iubire !,.. cele care se conduc semeţ prin păduri şi prin drumeaguri ,.. sau poienile lărgite,cu tocmeală şi răbdare,.. atente şi cercetătoare ,ţinīnd mersul una după alta,.. sau laolaltă ,grupuri ,..grupuri,de ordine ţinute !.. fără ca să apară ,alt rost.. decīt hrănirea temeinică,complectă !,..cositul ierbii,.. spornică īndeletnicire ,.. care intră ca iarbă  sau ăl frunziş ,.. şi poame.. şi se transformă īncet , īncet.. īn laptele alb ! ,.. izvor de hrană şi de  sănătate,..

 

..Fie  el prunc,..copil,.. bătrīn,.. bolnav sau voinic,.. cel ce-l jinduieşte,..ca sprijin de nevoie ,.. de mare nevoie,.. şi le-am privit pe rīnd de multe ori.. cum īşi spală viţeii sau le dau să sugă,cum īşi trec cu dulceaţă şi gingăşie acea limbă lată,.. ca o mīnecă fluturată,.. de mīngīiere alintătoare şi catifelată,..care potoleşte singură neastīmpărul viţelului,..şi-l cuminţeşte pe loc !.. īn mijlocul poienii,sau al pădurii,.. sau cum pleacă singură şi grăbită spre porunca alăptării ordonate de semnul sosit īn taină !,.. ora maternală a alăptării a sosit !,.. la ieslea unde cel viţel,.. de cīteva săptămīni aşteaptă..  ochii mamei sale să apară, īn zarea uşii,..pentru a-i potoli setea şi foamea vīrstei sale… Ea ,.. dānsa !,.. feresc săi zic pe nume de animal !.. pentru că mai uman şi drept este să-i spun : domniţa păşunii,..

 

..Sunt foarte cuminţi ele,.. Vacile,.. cum le spunem totuşi din denumirea rămasă de la moşi !,.. dar care a devenit aproape insultătoare la oraş,.. fie că denumeşte un animal sau o fiinţă omenească !,..au inteligenţa aproape compătimitoare,faţă de greşelile omeneşti,iau notă de fiecare regulă,.. şi se pun să o aplice curīnd de-a doua zi,.. nu uită şi se fac că iartă.. ceea  ce pare un abuz de comportare omenească,..deseori,..Pe drumul de la Grajdana sau īn tot Tisăul să mergeţi cu maşina la pas şi să observaţi rīnduiala,buna rīnduială păstrată neştirbit,fără amenzi,şi fără agenţi de circulaţie,..veţi īnvăţa multe de la ordinea lor de pe carosabil,sau am putea inventa o nouă pedeapsă pentru cīrtitorii de la regulile de circulaţie : .. apară fix la orele de intrare īn sat a turmei de vite şi să parcurgă timp de o săptămīnă printre aceste ordonate ,.. gīnditoare,.. memorizatoare animale !.. ce au capacităţi superioare de a păstra ordinea pe drumurile circulate de vechicule felurite,..şi nu se abat de loc de la drumul lor ,..īn şir,.. rămīnīnd cīte  una !.. pe rīnd !... la poarta casei sale,unde este aşteptată sau nu de stăpīnă. Ba mai şi intră singură la curte şi la iesle,…

 

..Tocmai am văzut cum una din animalele  mīnăstirii a plecat fix la ora toacei şi şi-a deschis singură poarta mare,.. cu cele două  coarne,.. meşteşugit folosite dreapta – strīnga,.. ducīndu-se sa alăpteze o pereche de viţei,.. de cītva timp, īn scurt fătaţi ! apoi s-a īntors la cireadă să prindă ultimul păşunat din poiana cu meri,din faţă…

 

.. Sfāntă īnţelepciune,şi de negrăită comportare de gīndit la momentele de tihnă… cine este domesticitul ? ei,ele.. sau noi,.. par mai civilizate şi mintoase īn comportările sociale la grămada de grup.. īmpreună

Pe drept cei vechi le credeau sfinte..  aburind la iesle ..īn faţa Magilor !

 

… Geaba ne facem că uităm că stema noastră vrednică şi puternică avea loc, pe cāmpul de luptă, cu chip de Bour,..cu chip de īncruntat şi viforos potrivnic care īnlocuise cu succes de-a lungul timpurilor stemele la fel de puternice şi vestite ale Capului de lup sau ale balaurului-Piton,cu faţa de miel ,oaie sau asin.., era o recunoaştere a beneficului  tradiţional care ocroteşte fertilitatea maicilor ca mame !,.. ce au pruncii crescuţi şi răsăriţi spre adolescenţă, pe urmele taţilor pierduţi şi risipiţi pe cīmpiile de lupte,.. puii deveniţi,.. de nădejde viitoare !..

 

Florile neamului.. nepierit,..negonit,..neurgisit la strīmtorare de număr !

 

 

Sudalme de voinici de lupte sāngeroase,de mii de ani duse,.. şi purtate din tată-n fiu !..

 

… forţe ascensionale ale vredniciei  fertile a īnvīrtoşării ciobăneşti !!

 

 

Strigate pe cīmpul de luptă ca o sudalmă de īmpotrivire cu duşmanul …măi ! Măi !.. eu īţi fac aia şi aia că sunt mai vărtos ! bărbat : şi aici !.. şi la arat !!…şi o să Ară.. cu tine plug !..după al meu meşteşug !.. Ţarina asta..şi la sămīnţă de răsad,..   scurg din sīngele tău,.. şi al meu !..  de nesaţ !..Ca să iasă ,.. sămīnţă de Voinic şi multă oaste viitoare ,.. lăstarii neamului meu viitor !!...                                 

 

…De să-mi crească mie neamul !!... cītă frunză şi iarbă,şi bărbăţia mea să te apese Vrednic !!,..

 

 

..nevrednic venit !,.. la pofte şi la furtişaguri !,.. de răpire : ..după copiii mei şi muierile mele !,.. nevrednic şi sīngeros dosit duşman,.. din dosul tău răpciugos ,.. dovedit străin de făcutul copiilor frumoşi !!,.. de iubit mioarele şi neamurile aşa cum le iubesc Io,… baciul şi ciobanul aista ! .. care sunt !!,..din toate vremurile,..şi voi fii !

 

..Cīte neveste ??,..crezi că-ţi trebuie ţie fioros animal de te īntinzi la mine după ele,.. Ca neau ele sunt de albe !,.. Ca iarba sunt de proaspete !,.. ca mielul sunt de dulci ..nătīngule puturos !!,.. de te dau acum de-a dura,.. ..ăntins pe jos cum eşti ! a rugăciune !,.. prin ale mele … scule aspre,.. haiducite !! ,.. rămas dedesubt,şi eu… călare pe gītul tău !!...

 

.. Nu mai rămāii nemica dositule !!,.. nici viaţă nu mai ai ! ,.. şi nici pofte nu mai ai !,.. si nici strigăte de groază şi  de sperietură nu mai poci striga !! , căci te astup la gură lacomule de īndulcirile vieţii !!,..şi īţi ocup strīmtoarea gurei şi gītlejului de-n pedeapsă !.. de-n carnea mea cea vie că aşa se zice īnjurat la noi : .. la fiorul luptei din doi īn doi !!,.. faţă pe faţă !,... faţă īn faţă,.. strigăt ţărănesc,de sleirea puterilor duşmanului !!..

 

 .. Cu totul cu puterea mea…muşuroi de ţīrănă !!.. pregătit eşti să devii ? Duşmane venetic.. asupritor,.. ce-mi vii la uşă … nechemat !!

 

Şi drept-īi că aveam năprazmnice sudălmi de spus şi de aruncat ca nişte corbi spre leşurile īncă mişcānd,ce-şi īntorceau feţele de la aşa de nevestite ,de nepomenite  īntīmplări !,.. din bărăganul  de cāmpie,.. spre dealurile īncurbate,.. spre ascunsul drum  prin păduroasele poiene ,.. atāta de mici !..  cīt să īncapă zidite : un şir de care,.. sau un pīlc mai mărişor de călăreţi,.. zidiţi şi ei īn hotărīre ! ,.. şi de nevoia de a rezista !.. mai mult !... decāt se poate !,.. Pe dealurile ascunse de păduri !..

.. Ca Un Regat Anume !...

 

 

Şi –mi spune moş Ciobanul : ..Că ..aşa-i pe aici !.. se ţine numele de Vama Buzăului ,ca la Regatul Buzăului !..  din ţara Buzăului,.. de mă amuţeşte şi iute, biciuit de spusele sale.. īl şi pironesc cu ăntrebarea ,.. ne sosind aprig şi iute ca o săgeată ,..ci prefăcut,.. domol.. ca un alint de aflare : 

 

…Cum zici,.. īl īntreb din nou,.. īmbiindu-l la vorbă de noutate ,.. Cum spui că era numit acest ţinut,.. ănainte,..  pe la voi ?..

 
Păi ?!..  spune el,..   Cum să fie :  .. Regatul Buzăului !..

Al ţării aistea a Buzăului, .. căci ,.. pe vremea  cīnd Moşii noştrii treceau dincolo ,munţii la Braşov,.. şi la săcui !,.. ei ştiau să ne zică : .. la voi dincolo.. la vame !,.. se intră la regatul  de Buzău,..ot Buzău !,.. şi stam apoi pe gīnduri,.. bătrīnul ştie ceva,.. sau mai.. nu ştie ?,.. a fost īn ţărăneasca limbă : regatul de Buzău,.. sau Buzăul Regatului ?,.. sau o vrednică urmă din Caucaland,.. Ţara munţilor Īmpăduriţi !..

 

.. socotită cu mīndrie şi pe drept regatul mic al Buzăului,(cu straşnică istorie din vechi !,.. de pe vremurile lui Sava Gotul martirul cel sfānt),..

 

..Şi isteţimea īnţelesului,..Ea doamna Intuiţie aduce legături uitate,sau părăsite :

 

..de la Pseudokynegetikos al lui Alexandru Odobescu,.. de la amintirea că prinţul Carol  de Hohenzollern Sigmaringen de Saxe  Coburg Gotha,venit principe al Romāniei,şi apoi rege ..Carol I, ..scoborītor din marea casă a dinastiilor Europei ( ale : Belgiei,Suediei,Angliei,Germaniei,Bulgariei, Franciei,Portugaliei,Danemarcei..şi ale Romanovilor ruşi ),..

 

.. Era invitat să-şi ridice castelul de domnitor aici īn Caucaland !,.. printre vechile rubedenii ! ,.. şi Peleşul să-l facă la culmea cetăţuii de līngă măgura schitului Ciolanu,.. cel din vechi,deschis !.. spre drumurile Cislăului şi ale Braşovului din spre Siriu,..la doi paşi de ţara celor 7 cetăţi braşovene,Sibenburgen ..secuieşti-visigothe,..

.. Dar şi de aşezămintele Doamnei Neaga !,..de cetăţile sale,..de strămoşii săi regeşti din primul mileniu,.. regii : Cniva,fiul lui Ostrogotha regină īntemeietoare ramurei ostrogote de goţi,.. şi al lui Athal,tatăl său…

 

Cniva..Hunuil,.. care la īnfrīnt,..pe Decius,primul īmparat roman al vremurilor care a murit pe cīmpul de luptă !,..sau Amal , sau Hermanaric decedat la 110 ani, sau Athanaric,.. sau  Fritgern,īnvingătorul dur al lui Valens īmpăratul roman,.. īn cea mai distrugătoare bătălie pentru romani.. de sute de ani !,..sau Athal(tatăl lui Cniva-Hunuil),.. sau Theodoric I  creştinatul la Ravenna.. imperator Maximus şi August..

 

.. Nu numai noi am trăit să vedem amestecul de popoare !,..

.. ci ridicīnd privirea către italicii vecini(ce ar trebui să fie romani get-beget!.. şi nu-s ! ) le vedem străbunii,.. ca īn īntrega Europă,.. sunt amestecaţi din plin şi īn mare măsură cu geţii – goţi,.. ce au stat sute de ani pe aceste meleaguri avīnd statut de statalitate oficială şi chezăşie de armată statornică şi de temut,şi pe la ei au trecut şi rămas ..şi plecat.. mai departe : ostrogoţii,.. vizigoţii,.. longobarzii..rămaşi ca autoritate neştribită īn sud spre Neapole : Ducatul de Benevento ! pīnă īn secolul XVIII,şi asemeni şi Balcanii,..Serbia, Albania, Grecia ,Byzanţul sau Anadolia pīnă din spre Ankara,ca şi mai spre vest Panonnia,AustrAsia, Germania şi Francia ,sau Spania.

 

Mileniul unu a īnsemnat o mare mişcare de reconstrucţie a poparelor şi aducere la o formă modernă,goticul Evului Mediu este  şi el o chezăţie a urmelor rămase  de la aceste dinastii īnrudite,.. prin poporul care le-a pornit īn desfăşurarea timpului Getae-Geţii-gothii  din Gothland-Scandza nordică.

 

..Caucaland,la noi,.. ultimii păstrīnd autoritatea statală ca Vizigoţi,.. pīnă la plecare īn secolul V,apoi rămaşi ca Gepizi,.. goţii ultimi,.. cei leneşi sau negrăbiţii, ..cei rămaşi īn urmă din a treia corabie,coborītă pe Vistula… şi Don din secolul II-III d .ch.

 

 Caucaland,.. Cercul cuib de piscuri golaşe şi poduri,..podeţe de stīncă de neptruns,.. sau grote ,..  sau păduri dese de lemn tare şi falnic ,.. croite de nepătruns,.. pietruite ..de  paturi de calcar..

 

Locul de sălaş al ceţurilor şi al neajlovelor mlăştinite ,de lungile şiruri de ape şi izvoare prielnicele şi iubitoare de vite mari şi cai,.. cu apele spălate de calcarurile moi de curăţire  a undelor : limpede cleştare,.. nu de-ncleştat,.. ci de păstrat apa !.. ca rezervă īn zilele de arşiţă uscată,..

 

.. Amtunci cīnd primăvara aducea la mīluri roditoare,.. şi transforma cīmpurile dintre dealuri ăn turbării,ce nu secau nici vara !,.. decīt cu greu, pe-acolo unde apa de ploaie stetea mustindă şi neajunsă sub peliceau pămīntului !,.. prea scurtă īn acoperirea stīncilor de calcar,..

 

Şi chiar piatra acestuia īmbibată de atăta apă şiroia ..oglindă de apă mişcătoare,.. curgīnd prin mii de pori ,.. suviţe stercurate din găurile peitrii… canale desfăcute,… mustind a zeamă limpede şi clară de piaatră,..  ca un must .. de viaţă lungă !!..

 

De piatra toată !.. se făcea o scurtgere neīntreruptă de apă dulce şi curată,.. era peste tot Izvorul dulce,.. Apa  vieţii,.. Apa Şoimului ,.. Apa Corbiţului,.. Apa Vulturului,.. şi zeci de lacuri mici sau mai īntinse suite chiar pe coastele de deal,.. printre poiene !!,.. bănuţi de-argint strecuraţi,.. legaţi de şnuruite ape şi pāraie,.. panglici molatece sau vipere turbate,.. după anotimp : de argint sau de aramă caldă.. zestre a anului !.. sau lucii lunecuşuri !

 

Cum doamne ?..

Să mai plece !.. prietenii veniţi de īncuvinţarea,.. se mai aşeze !!.. de vor să plece ,… să plece !.. de vor să stea… să stea cīt vor voii aceştia !.. de le place aicea !.. īntre noi..

 

Vor de-venii şi ei şi noi,..  O singură suflare de oameni !.. rude de īnrudit , neamuri de pieţuit,.. īn peţire de la sat la sat,.. de la casă la casă,.. de la fumeie..la romīn,.. de la dac la get ! ,..sau ce-or fi mai fi fost de atuncia !,..

 

..Mult ! ..mult…  din timp !.. s-au scos din mintea noastră !,..

 

Cum s-au şnuruit neamurile adunate īn regatul vechi al Buzăului :

..dar au ieşit oameni  credincioşi , şi veghetori de datini, şi rezistenţi la boli şi la războaie, isteţi prietenoşi,.. dar şi cu sminteală de comerţ cu prieteşug de vicleşug,cum de ! aşa se face !,.. cu muieri vestite de harnice, ..de ţiitoare,.. de aprige hatmane de popor şi ceată,..cu muieri iubitoare şi calde mieluşele,..cu prunci –copii frumoşi ca doi miei de paşti ţinuţi la peipt de ciobănel,.. de a urat  vieţuire lungă, şi sănătate că-i mai bună decīt toate !,.. unul blond şi-a altul oacheş !,.. cu dalb şi negru Neag ! cum albi erau strămoşii,dar şi mai tuciurii bas-arabi,de şi acuma se zice neag  -neagra-neaga ,…  şi paveze  īmplătoşate şi īnzăuate ,negre …la cărmuiri, ..pestriţe pe bani buni şi grei luate cu tocmeală,..  de mare tocmeală !,..

 

..Tocmeală de mercenari,.. lefegii Byzanţului,ai Turcilor,ai Veneţienilor, ai Hunilor , ai Francilor,..ai alemanzilor lui Carol cel mare,..

 

..Coloane vertebrale ai cruciadelor din mileniul doi,.. făuritorii modei de cavaleri catafracţi,.. după culminaţia unirii modelului Sarmat cu modelul cavalerului got,.. suliţaş cu scut şi sabia de doi coţi,chivărit cu platoşe de metal,.. şi Cal la fel de īnşnuruit de cămeşe de metal ,.. de solzi şi  de inele !,..

 

 .. De-a băgat īn slujbe ateliere ăntregi de fierari tocmite dinainte,.. din Bohemia pīnă la Toledo,.. din Florenţa pīnă la Genova,..sau Veneţia,.. cu livrare la un an ,..doi,..  pe liste de aşteptare !,.. pīnă la următoarele turnire sau cruciade,..căci erau timpurile cu războaie lungi  de 30-100 de ani, … deci făcea lista de aşteptare,… valabilă !

 

..Unde să se tragă Doamna Neaga cea veche din Cislău ,din neamuri gotice, germanice !,.. ajunsă mare Domnă,Domnitoarea Ţării Munteneşti şi Ţării Buzăului,.. regatul Mare şi regatul mic ,.. Ambele  īn posesia Sa,.. juruite şi dăruite ca moştenire !,.. dar cel mic ,cel mai drag,Ţara de Buzău,regatul mic şi de fereală,.. era şi mai de acoperire,.. la vremuri īnşelătoare …

 

Aicea īşi făcu cuib de cetate şi prielnici mānăstiri si ctitorii de fāntīni de apă dulce  cum este la Izvoru de Tisău,.. sau Leiculeşti,.. de făcu fantāna de la mīnăstirea Barbu.. acolo era de īnsemnat !.. intrarea pe sub munte la culoarul care intra sus !,.. la cetatea de pe Istriţa,.. aşa de podit şi lucrat cu meşteşug de podire cu calcar,.. pe tot tunelul Doamniţa putea intra călare pīnă sus,.. iar spre Haleş culoarul ducea pīnă spre Văleni,.. spre drumul de la Cheia,.. de trecut spre Braşov..

 

.. Ştiu oamenii să zică.. !,..de-i ăntreabă prielnic careva,.. şi azi !..

 

Nu-i de mirare că de mult Cei vecini din depărtrea numită GothlandScandza,nordicii suedezi,vecini de vikingi sau de alemanzi,au coborīt ca Getae- Geţi spre cīmpii !,.. cu carele lor de lemn, trase de bouri sau de reni ,.. şi au venit cu mari cirezi de vite şi cai ,.. cīnd timpurile se răciră prea tare sus īn culmea Europei nordice,…găsind aici şi Ceţuri, şi noroi,.. şi iarbă grasă şi trifoi de pajişti,.. şi ape rotite īn cursuri schimbăcioase ca Buzaul,.. sau dese şi numeroasele băltiri ăn lacuri,.. cămpuri īntregi mustind de ape pīnă dădea ghiaţa,..prielnice la animale obişnuite aşa !,.. şi īn nordica lor patrie : Ţară de mii de lacuri pusă !,..

 

 Şi au mai găsit aicea.. păduri cu belşuguri de lemn şi minereu de fier şi rotite cruciş şi curmeziş pe  culmi nu prea īnalte,.. construite pe dealuri lungi de calcar, la fel de răsfirate ca la jocul de-a hora rotită şi desfăcută īn brāie īntretăiate.. petrecute sau ţesute  domol prin rīpele tăiate adīnc de apele din primăvara timpurilor noastre de aicea,..mereu ploioase !

 

.. Şi se purta Muntele Istriţa,.. ca lungă pavăză cu netrecute drumuri peste el,.. iar cīnd drumul ocolea valea Buzăului,.. intra prin văile rīpoase spre drumuri lesne de oprit īn apărare,..  pe spinare de calcar sau de pădure deasă cu meşteşugite mlaştiniri, ce nu suportă grele care şi chervane de artilerie .. de război..

 

 Calcarul… o piatră moale şi albă aproape sfāntă,bună de făcut īncăperi, ..  altare de zei, mai aducea  şi apă bună de băut, filtrată,.. care ferea de molime şi aducea sănătatea moşnegilor de viaţă lungă !,.. dar aducea  şi varul bun de ridicat din piatră.. brāie deasupra,.. de case,.. sau de cămări boltite sub pămīnt,.. cum le erau obiceiurile pe gheţurile nordice : afară ghiaţă !,.. īnlăuntru : pămīntul cald ..mai primitor..

 

Dedci ..de  la migraţia trecută ! ,..de care nu ne mai amintim nimic !,..     Ei au sosit şi s-au aşezat pe aici ,rămīnīnd aşa cum spune cīntecul buzoiel,.. Buzău,.. Buzău !.. de te beu eu,.. de pot să  mor ! Cearcă tu să ştiu şi eu,.. de  după draga mea din vară ! nu  poci ! Eu să  plec deaicea !,..de la tine !,.. de pe  aista plai,.. de  rai şi plai !.. şi Plai  de Rai !,..Zăng şi off, Off.. şi aoileo !,.. sau cam aşa ceva,.. 

.. mai ştiau lăutarii anilor cinzeci să cīnte… s㠖ngāne soptit la ureche,cu sunete subţiri şi virtuoase de tīnguire .. a viorilor din taraf  ..

 

Se spunea deseori  sub formă de rost de cāntic de petrecere,..de uitat dorurile, de uitat neisprăvirile,de uitat  averile pierdute la cărţi şi zaruri ,

.. Zaiafeturi de negustori…. Adivăraţi !! : ..viticultori şi agricultorii,.. sau crescători de vite,.. caii şi rīmătoare,.. sau oieri avuţi !..

 

Aşa se face,.. buzoianul este mai ferecat decāt oricine de calcar şi de dealuri,.. de rodurile pămāntului fie el aspru vinars,sau vin nebeteşugit la foc şi la fiertură !,.. rămas piatră de piatră īn tării şi culoare,.. cīnd ca roscova de roşu ,... cīnd ca smoala de negru ,cīnd putere de urs sau de bour,..cīnd ca sīngele de iepure,prins la cīine,.. cīnd īnmiresmat ca şi carnea fragedă proaspăt trecută īn pīrgul pieţirii,.. furată sau nu !.. de nuntă !,.. sau alergată şi tăvălită .. prin frică!,..

 

.. sau limpede ca şi cleştarul străluminat de soarele bocitor că nu-şi poate bea stercuratele licori niciodată !.. de acolo de unde stă ziua īntreagă,.. cum o făcea pe vremurile domniei lui Dyonissos sau Bacchus… Anticus !

 

***