AM FOST PLECAT PRIN VAILE ÎMPĂDURITE DIN SPRE HALEŞ SI CIOLANU,..VESTITA MANASTIRE !

 

CERUL GROS  DE NORI ERA PLIN DE CULOARE,..SE ÎNTINDEAU SPRE DEALURILE RĂSFIRATE… BARIERE..!,..CU LUNGI FORME,.. DE UN GRI CÎND NEGRU,.. CÎND ALBASTRU MURDAR ,ŞI ÎNEGRIT DE VÂNTUL CE –ADUCE  DINSPRE  DEALURI  UN POPOR ..DE  O MULŢIME !,..DE MUŞUROAIE  RECI,..

DE VIFOROASE TURME,… DE ALBE ALBINE.. DE GHIAŢĂ !,.. CE–AR LUCI  ÎNSUTIT !...  LA SOARE! ..

 

CERUL GROS  DE NORI ERA PLIN DE CULOARE,..Se întindeau spre dealurile răsfirate… bariere!,.. cu lungi forme de un gri când negru,.. când albastru murdar ,şi înegrit de vântul care aduce  dinspre dealuri : un popor.. de o mulţime!,.. de muşuroaie reci,.. de viforoase turme de albe albine !.. de ghiaţă ,...ce-ar luci însutit!... la soare..

 

.. Dar neştiind de trebuie s-apară ca stropii de diamant, de apa picurilor  ..dinspre ploaie !,.. sau dimpotrivă ca duşmane de ace sticlă ,…ghiaţă ! ..sau  ca fulgii deşi şi –înroiţi,..  desfăşuraţi ! … grăbiţi,…

 

… Ca să coboare scurta distanţă ! care îi despărţea de Soare,…şi de pământul gras şi negru ! .. ce sta încremenit !,.. în aşteptare … :

 

.. Se duce Toamna ?..

..sau coboară numai o… viforâre ..de furtună ?

 

… Stâtea pământul drepţi ca la paradă !.. deşi bătrîn de ani,.. îl cam trăgea spre  matca !.. ce-i  sta cu poalele împreunate să îi primească,… pe vînturătorii,… veniţi ne-anunţaţi !.. dar totuşi primeniţi !..

 

.. Veniţi spre,..  şi de peste …coatele !,.. cioatele lui bătrâne de Moş albit de ani…

 

…STATEA PAMINTUL CULCAT ! ,..cu palma lui cea mare !,.. sub frunte întreg adusă…   şi asculta povestea Sa !.. lui sieşi spusă !..

 

 

… Pornită dintre ierni sălbatece de stepă !.. ce-aduseră aicea !,.. şi-atunci ! pe vestitorii noi ! .. călări pe cai şi care trase de boi ..  şi Reni ! ,..

 

.. Şi chiar călari pe reni !,.. se străduiră să facă drumul greu spre  Pontul Euxin !… Spre Podul de miresme plin !.. şi de căldură !... Hrană înflorită !.. De mare trebuinţă.. e mai ajunsă lor !... la grabnică tocmeală !..

 

.. Ce facem mai plecăm sau Nu ?.. se înterbară cu  toţii : ..femei,..bătrîni,.. copii si Starostele obştei !.. a marei Obşte de adunat războnicii la sfat ! Un singur rege !..DINTRE CEI SOCOTIŢI… ÎNTOTDEAUNA REGI !

 

Veneau chiar de departe,.. şi de foamete lăsară –n urmă ,.. Ţara Lor ! cea din străbuni legată !,.. snop după snop,.. a orzului şi de secară spice ! de oameni.. şi familiile lor !...

Era destul de trist să plece din calea gheţurilor veşnice şi din adăposturi construite pentru triburi întregi pe sub pămînt :..hambare,case, bordeile tocmite chiar şi cetăţâile de apărare !... din spre gheţurile veşnice ,ce pe deasupra strîng si ning …   şi-îngheaţă totul !

 

.. Duşmanul sta călare tot deasupra !,.. Şi el era mereu  de ghiaţă Uriaşul !.. ce cuprindea pămîntul cu scutul său ! .. o carapace ce nu-ţi mai da,..n- apoi drumul ,…nici să răsufli opintit !,.. Acest duşman perfid cădea  de iarna ..ce uneori  aici ţinea tot anul ..de nu mai rămânea nimic!,.. nici pentru om,.. dar nici pentru Elanul ..sau renul învăţat cu frigul !..

 

..Plecau !..  turmele lor spre ţările mai calde,.. de trebuiau peste un an sau doi aduse toate înapoi !,.. de mai găseau ei sloiurile ne –mîncate.. de ăst jivine îmblănite : urşii polari !,..

 

..dar adeseori,.. în iernile întoarse,.. stateau şi oameni,.. şi jivine împietrite cu- halca de îmbucat,..  în gura lor deschisă,.. şi răcită de cumplitul ger ! ..de ghiaţă acoperiţi !,..  şi pustiiţi !..

 

..Ca în sticlă,.. la vedere!.. poată fi găsiţi de i-or mai căuta rămaşii înfometaţi ,..ce aşteptară ,..în zadar întorsul ..lor !,.. de..afară!,..în Cetatea de sub pămînt,..mai bine de sub gheţuri de crapă chiar şi piatra,… sub marea presiune !,… dărâmă zidul cel mai gros ,… păgâna!…

 

 

.. Obişnuinţă de nemuri învăţate de al ciudatului  şi veşnicului trai !… culcatul în pat,..cu Gerul bobotezii !.. şi faţa-acoperită de palma în sărut ! .. sub grele blănuri..  lăsate   moştenire,.. din tată-n fiu şi străbunic.. cinstire!

 

.. Viaţa sub gheţuri aspreşte omul !.. şi-îi dă dimensiune !,.. de grecii îi credeau : coloşii Urieşi,…Titanii din adîncuri,.. şi drept este :

 

.. erau cu două palme mai mari decît.. înalţii altor popoare,.. iar de sudici !.. ce mai vorbim.. :

 

..le erau  pe jumătate ca formă ,corp,.. putere şi încăpăţânare ! acestor îngheţaţi coloşi de oase , muşchi şi ţeasta cea mai tare !.. crescuţi sub ghiaţă,.. de vârstă,.. încă prunci.. fiind !

 

 

…Dar nu făcură drumul ca să lovescă oameni !.. veneau ca şi prieteni !.. vecinii de la Nord…

 

…Gheţurile se umflară,.. crescând din îngheţare !,.. nenumărate turme de valuri ce sclipeau,.. şi-ntunecimea rece făcea ca nici o floare,.. sau arbore pitic,.. sau brad,.. ca să mai crească ! ,..

 

… Şi toţi boleau amarnic ,.. cu hrişca pe sfârşite ! ,..orezul pentru neamuri sau grâul aurit eraa,… pierdut ! .. de mult.. şi TOATE S-AU SFARSIT !.. 

 

 

Aşa le spuse Acela ce-i stăpânea cuminte,.. cu mintea sa albită de învăţat  în toate !... celea ..

Era şi pentru ei : Zalmoxis rege !.. şi zeu,..vestit ,alături de Decieneu !.. tot rege,.. dar mai tânăr !,.. ce a ajuns apoi …în urmă !..

 

…deci Ei sosiră ca şi cum, .. ei  trebuiră să cate drumuri noi sau vechi,.. spre căldura !.. ce ştiau pe aici la noi,..  se găseşte ! ..Şi încet stepa întreagă,.. se aprinse de omenire pînă la Dnipru  şi Dnistru …spre Mare !.. la popas !,..

 

…Veniră mulţi ! chiar mulţi se adunară !,.. încetul cu încetul !,.. Soseau şi tot  soseau ! mai subţirel,.. la început !,.. dar apoi grosul veni deodată tot !.. de înegriră văile cu mersul lor şerpuit,.. cu toţi în care mari,de lemn,.. greoaie,..apăsătoare,..de hurducau pe lângă dealuri,.. pe drumurile lor umblate ..

 

… De-i auzeai cum se mişcau cu mii de paşi.. picioare ..tot mecanic !..

Pas după pas !,.. metodic ,.. Se alungeau spre ţinta lor ,..tot mai –nainte ! Etapă de etapă pe drumurile sfinte,.. ce le ştiau chiar din-nainte : drept cruce de întors !,.. sau de rămas popas !... sau chiar  de tot !,.. pe timp de generaţii !..

 

.. Şi era tocmită ceata ! căci.. ei ştiau de la neguţătorii dinainte drumul !,..întocmai drumul !,..cel de dus departe,.. spre sudul însorit şi cald !

 

..pe lîngă Vistula şi ,.. neamurile de Carpi,.. Carpaţii pînă la Hemus erau ca desveliţi,.. pe hărţile lor !,.. etape de fixat ..

 

( Şi ştiu eu o etapa ce nu putea fi ocolită !,.. ca Ea aicea –i atrăgea pe toţi !..Istriţa !.. muntele ce nume de femeie poartă ,..aşa şoldană şi întinsă pe patul ei !...

 De-o iubi Istrul Împărat,.. şi zeii toţi de-i lăsară dealul viei !moştenire pe veci !,.. viu inel de  podoabă !,..

De o fi fost printre ei : Bacchus,.. sau Dionisos,.. sau Alcede ..eu nu ştiu !?.. sau poate fură !.. toţi pe rînd..

 

 Ei tot trecură cîteva sute de ani,.. şi neopriţi se aşezară schimbând negoţ cu arme pe hrană şi fier,.. pe vite mai sănătoase ,neobosite de drumurile lungi,.. şi descărnate !..

 

..Erau neamurile nordice pe care.. Europa doamna soţie de zeu !,.. le aşezase la Nordul rece unde lumina şi căldura se preschimba de două ori pe an !..cu iarna crudă de creştea ,.. şi ghiaţa ameninţătoare,.. gonind chiar viaţa din căuşele –i sale mărunte,.. şi fără tărie …

 

Deşi ştiau veniţii să facă scormonire şi meşteşug de arme cu fier pe potrivire,.. nu numai fier de săbii sau paloşe,..săgeţi.

 

..Ei cheltuiră fierul să facă Barde ,cît paloşe de Urieşi !,.. de-i denumim acuma greşit vikingii,.. sau hiperboreeni !,..

Şi vrem precis acuma ,.. ştim pe cine noi avem,.. de atîta timp,..  alături !,..

 

 

.. Să desluşim din carte de la Jordannes gotul,.. ei au fost veniţi din Gotland-Scandza !,.. o margine de ţară,.. suebi pe latineşte şi gothii Ei îşi ziseră !,.. ,…

… nu de recomandare aveau ei trebuinţă !,.. mai ales către noi !...cei ce eram toţi de-o lege cum spunea …Tacitus şi Plinius cel Bătrîn :

 

 

.. ”Tracii erau cel mai mare popor al omenirii !.. din ei făceau parte,.. ca rude înfrăţite.. şi tracii illiri,.. sau frigienii Troiei,.. sau goţi hiperboreeni,.. cei mai din nord şi geţii,..şi Daci de oparte şi de alta !... a Dunării hotare !”..

 

.. Şi acuma noi venirăm,.. ajunserăm.. la desfacere de adevăruri !,.. pentru toată istorimea de scriitori vestiţi… geţii erau : şi daci, dar şi goţii de la nord ..aveau aceleaşi legi hotărnicite ! de regii lor,.. cum a fost Deceneu :

 

..Legile Belagine,denumite !,.. Si spunea Jordanes că nu erau alte legi mai complecte pentru toata istoria,… de pîna atunci !,..  şi că Deceneu sosind în Dacia .. iubii pe daci ! şi-i îndrăgi ! … vazîndu-i iscusiţi îi învătă cu aplecare munca legiuită,.. agricultura cum se face să de a roadele bogate, .. hotărnicia familiei …si ascultarea faţă de obşte,.. arta militară : să sape şanţuri si pereţii să-i ridice aşa cum poate un popor cu fală !.. îi învătă şi şiretlicuri la minerit,.. şi la topit metale,...

 

Dar mai ales cînd îi văzură că sunt isteţi şi iuţi la învăţat le desluşi filosofia şi matematicile,.. astronomiaŞ pe unii îi puse să înveţe miscarile planetelor si cele 346 de  stele fixe !..

… Iar pe alţii mersul soarelui şi al Lunii îi învăţă !.. din toate celea, îi împărţi în caste cu preoţii şi nobili împreună numiţi ”Pilleati ”,Trarbostes, căci purtau capul acoperit oriunde !,.. iar ceilalţi,… ei îşi lăsară podoaba capului să crească şi denumiţi ei fură :”Capillati” ! ,… avind plete mari şi frumos adunate roată pe umeri,..

 

… Şi le destăinui toate cele zeieşti cinstiri datoare de rege,.. nobili,.. preoţi şi soldaţi..

 

Îi învăţă să ştie cum şi ce  să sape pe sub pămînt  la adăposturi camere şi săli de ceremonii ,făcute la date fixe,să primească lumina cea dintăi !,..  după poziţia Soarelui si-a Lunii,.. sau rosturile secrete ale ascunderii de duşmani în labirinturi,… cu multe camere ,.. cotloane si coridoare de pivniţe,.. sau de mici forturi juruite la rezistenţa timpurilor păgîne,..

 

De aşteptare !.. pe sub pămînt,… ca duşmanul să tot plece !… Nu era lumea mai mare la suprafaţă decît ei o făcură prin înăuntru  în adăposturi meşteşugit lucrate şi legate,.. de trăinica lor stă şi astăzi mărturie : mortarul lor un fel de var fiert ,..presărat cu pietre de calcar mici,.. şi pulbere de cărămidă arsă,.. se întărea strâgîdu-se aşa de tare :

 

.. se lipea de piatra de calcar sau granit ,prin lipitura de răşină de pin ce o adăugară, şi alte plante ce le ştiau anume,.. fierturi de zid opărite în varul fiert !.. 

.. O straşnică zidire !.. aşa cum o ştiau şi goţii fraţii.. în Scandza ei legară la fel cetăţi şi ţarcuri de animale !.. ce stau iarna sub pămînt şi oameni şi cai şi animale,..

 

.. iar despre Cai ce să vorbim din Goţia ..şi pînă-n Frigia lui Priam ,…ce  Goţii îl ajutară cu prieteşug erau cetăţi ca Troia : ..ce iubeau nespus caii cînd grecii nu-i avură,

 

Ei duseră prin Bosfor Caii din timpuri vechi !.. ale lui Hercule vremuri ! ..Căci se ştie Poseidon ,sau Neptun cum îi ziceau toţi era Domnitorul zeu al Cailor Protector,.. deaicea Neptun era  protector al Troiei ! Cel  ce isca furtuni pe mare în calea grecilor porniţi !..

 

..Putea Neptun  să apere cetatea !.. crezutau toţi troieni că lăsase după plecarea grecilor,..vicleşug ! monumentalul cal ce le aduse pieirea lor,.. ca şi a lui Teleafus Gotul-Get ,..fiul lui Hercule ,ce a murit în luptele de la Troia aproape după ce sosise,.. să-si apere cumnatul : Priam regele ,după a cărui soră fusese el  primit ,..Teleafus a fost ca şi fiul său,.. Euthorpius căsătorit  şi el fiind ..cu Casandra fiica lui Priam, măritul Rege ,socru său,..şi el pierit sub zidurile Troiei, nu mult după herculeanul său tată fuse  doborît !

 

Aşa se ştie că Zalmoxis,socotit zeu a coborît în tainiţe ştiute unde a stat chiar  trei ani,.. apoi ieşi la suprafaţă proaspăt şi nou , şi mai strălucitor !,...

 

 Acum ne-aducem aminte că şi geţii după pierea lui Decebal păstrară tăcerea unde se ascunseră,… cu vite oameni,..copii,.. bătrîni,.. şi cai si alte animale , şi lucrurile ascunse, la păstrare !...  

 

Cu mare Pregătire,.. de mult şi încărcate cu merinde triburi întregi,..au dispărut zicese în munţi ,.. dar sub pămînt intrară !...

De mai stătură unii afară ,.. aşa de formă !,.. dar piereau şi ei şi se schimbau cu  alţii ,.. şi apoi le luau iar,… locul  la suprafaţă..

… La ziua  luminoasă.. !

 

 

…Zalmoxis ei,.. Zalmoxis noi !.. Scorilo rege  ei,.. Scorilo noi ! ,.. şi ei ştiau de Burebista sau Burueista rege !,.. ca regele de miază-zi,.. ce-i ocrotiră oprindu-i pe romani să-ncalece iar munţii Bohemici,.. direct spre Marcomani ! învinşii ce se răspîndiră !,.. pe care-i cuprinsese.. Julius Cezar Augustus !,..sau Domiţian..

 

…Şi ne veni apoi şi nouă rîndul !... să ne dăm  înfrânţi la vremea lui Traian Hispanicul,.. ce ţinea de tînăr …de vechea Lege a popoarelor dintăi  Ei : Vascii,Vasconii din Iberia,.. care Pamplona o clădiră,…  poporul şi cetatea rămasă –n nemurire,.. chiar pînă astăzi,..

 

Şi chiar dacă trecură mulţime de popoare peste ei : maurii cei din urmă, dar dintr-un început : …romani,..galii,..franci(alt neam germanic), burgunzii,.. vizigoţii (ce şi pe la noi trecură.. buni fraţi cu Ostrogoţii  ( ce se opriră mulţi ,dar mulţi,.. aicea chiar la noi !)..

 

 

… Apoi migraţia cuprinse spre Dunăre : Dacii Moesiei .. de jos …de la Timocul vale şi gură de vărsare,.. şi pe illirii de lângă Peloponez,.. sau Albania de astazi,..sau Dacia Rhipensis spre Macedonia ,.. cei străromîni de zicem azi să-i denumim !.. de au ajuns în repetate rînduri o parte la Ravenna,..pe coasta dalmată şi italică…

 

.. Să facă reconstrucţia imperiului Roman  de Apus!.. iar cealată fărîmă de-ntinsoare o făcură de s-a născut apoi imperiul bizantin,…din largul imperiu roman de răsărit sau simplu imperiul lui Constantin cel Mare,..

 

… mai nainte,…mulţi imparaţi romani atunci fuseseră chiar Goţi sau geţi,.. sau daci(acelaşi lucru,specifică Jordannes,pe  toatele !,.. dovezi tocmite !,.. descrise la fel şi de Cassiodorus în cronicile sale !) sau la origină chiar Daci cum… Decius dac fuse !),.. dar  goţii chiar  de mult trecură şi spre Kiev ( pe care-l construiră) şi spre Bosforul Hellespontic al Crimeii ,.. şi duşi au fost în mjilocul Anadoliei,.. unde sub turci mai adăstau în emiratul romanilor din vechea provincie : de goţi şi gali romani ! (de-i zice Romans-emyrat), cînd  încă turcii ajunseră,… la porţile Vienii,.. iar pusta Panoniei de mult era  cuprinsă,.. şi paşalîc făcută,..  peste maghiari !)

 

Şi aşa se  şi făcură că aveau oaste mare şi erau puternici , tocmiţi la luptă ! ..  nu cu grabă,.. mergeau disciplinate neamuri,.. greoi şi lent,purtînd atîta fier pe ei soldaţii,..

 

 .. Aşa erau în toate..  de li se poruncea ceva..ei tot o mai făceau –nainte cînd restul : se opriră de oboseală sau de plictiseală,…Ei nu se întorceau de la cele tocmite şi Împaratul Constantin cel Mare avea sub el 60.000 pînă la 80.000 de goţi(ostrogoţi,şi vizigoţi) în permanenţă oaste..  si-i duse chiar în Andolia să ţină piept la Perşii ..care erau duşmani   cei mai puternici,..  şi cei mai înverşunaţi ai vremurilor sale !

 

 

 

 

va urma :