POVEŞTI AJUNSE PE CĂI NECUPRINSE ĪN MINTEA NOASTRĂ.. ĪN PRACTICA ENERGETICĂ … O RESUSŢINERE INFORMATICĂ : ŢIGANII DE PĀRJOL !

…PĀRJOLUL DIN CODRUL DE LA COMĂNDĂU !,… august 2005

 

 Povestea 1

 

 

 La un moment dat intră pe uşă două femei ,de etnie romă şi fac frumos rugămintea de a le cerceta si diagnostica un băiat de 9 ani care era bolnav,..şi pe care īl duseseră la mai multe cabinete de spital şi policlinică ,..si nu se simţiseră  ..cu nici-o evidentă īmbunătăţire. ..I-am poftit şi am īnceput,..īn tăcere să parcurg etapele de consultaţie, normale. O tipică consultaţie energetică… după cīteva minute le-am spus că băiatul īn urma unui traumatism de la naştere,..şi a unei  īntīmplari petrecute īn jurul vīrstei de 1 an – doi ani ,a suferit o  accentuare a unei tulburări de irigaţie cerebrală ..care l-a adus la nişte crize de”petite mal”de epilepsie,care sunt pasagere,..fără alte modificări decīt… cele banale !,.. un uşor disconfort .. de menţinere a atenţei .. şi un moderat disconfort digestiv ,.. cu unele tulburări dispeptice…şi atīt !...

 

..Dar ceea ce era foarte distonant la acest copil!... era o foarte mare frică..ca şi cum trecuse prin īntīmplări care-i zdruncinaseră  credinţa īn liniştea vieţii !…

 

.. Acest lucru era neobişnuit şi stārnea  o continuare a investigaţiei pornite atīt …de banal ! Şi vom vedea mai departe că motivele erau pe măsura fricii sale… aproape atavice : ..de  o participare.. la grave evenimente !.. evenimente de pericol !,.. şi care-l apăsau sufleteşte !... numai īn simţire nesighur īn cunoaştere…

 

 

Dar mergānd pe calea tulburărilor de circulaţie cerebrală am ajuns .. să trec graniţa timpului si m-am aflat īn faţa unor īntāmplări mai vechi.. care aparţineau unei alte generaţii de rubedenii…ERAM ĪN FAŢA UNOR EVENIMENTE VECHI DIN PREAJMA ANILOR 1830..DIN PĂDURILE COVĂSNENE,..DE LĀNGĂ COMĂNDĂU..unde un strămoş al copilului actual …de vārstă asemănătoare,.. trecea prin nişte īntāmplări curioase şi asemănătoare ca rezultat… Apariţia unei Frici  …existenţiale !..ca urmare a unor evenimente vechi la care participase !... dar simţindu-le ,…şi văzīndu-le personal !

 

Oare ce influenţă  de netăgăduită au putut īnsemna aceste evenimente legate cu actuala suferinţă, .. nu ştiu ! dar.. mă mărginesc să exprim cele văzute şi prezentate momentului de faţă… ! Ele aparţin unei zestre informatice care  rămāne precis legate de … personalitatea care era investigată….! Şi de Familia SA !

 

Copilul era membrul unei comunităţi de rromi cioplitori de lemn şi care se ocupau cu cioplirea lemnului,… de la obiecte casnice, hārdaie, coveţi, putini, butoiase, copăii, linguri,.. şi  mai făceau uneori şi căruţe sau alte obiecte decorative din lemn, laviţe , lăzi ,străchini,lăvicioare,lădoaie de zestre cu incrustaţii,si mobilă fără pretenţie:mese, scaune si diferite suporturi de trebuinţă Īn bucătării…

 

..Viaţa sa se ducea iarna şi vara prin drumuri şi popasuri ,la marginea unui sat sau a unui oraş din aceasta parte a ungurenilor…dar ţinea minte cīnd fusese cu ai săi şi īn Ardeal şi chiar pīnă la marile oraşe din Pusta maghiară,acolo  se mai lua legătura şi cu alte grupuri de rromi care făceau  şi alte comerţuri: cu lucrături de tablă,.. de aramă,de cositorit, sau cu acei comedianţi fie iei lăutari neīntrecuţi!,..sau cu  ursari, sau cu crescătorii de vite din Ardeal,..care cărăuşeau cu măgari,chiar şi marfuri luate de la ei sau de la alţii ca ei,..

 

 

…mai aparte erau cei care se ocupau de creşterea cailor şi care erau primiţi la tīrguri cu animalele lor care ieşeau īn evidenţă imediat fiind robuste , rezistente şi foarte flocoşi şi īncomaţi,..cu plete lungi şi īmpletite,cu fruntea acoperita de fāşii de toate culorile īnodate de coamă sau de hamuri !..

 

..Aceştia crescători de cai se īnrudeau şi īncruscreau cu alt soi de nomazi lucratorii de hamuri de piele, sau chiar  de diferite obiecte de piele,chimire,brīie,pieptare,…dar ei se legau cu făloşenie de hamurile cu alesături de mai multe culori de piele impletite ,de arătau aşa de frumos de īţi luau ochii !... aveau şi mărgele şi cioburi de sticlă colorate prinse  cu migală de hamuri la gāt si căpestre!,…

 

…Deasupra tuturor stăteau lucratorii de metale,…cei care făceau lucrături de alamă de imitau aurul, argintarii şi aurarii care aveau meşteşug neīntrecut īn lucrarea metalelor,…

 

Dar nu toţi aveau o viaţă liniştită… din mai multe pricini !.. deseori izbuncneau conflicte intre diferitele grupuri de meseriaşi,..se mai certau pieţarii vānzători,.. cu cei care le furnizau obiectele de vīnzare!,.. cei care făceau lucruri de piele şi mai ales hamuri ,.. cu cei care creşteau caii !, …de aceştia aveau nevoie cu toţii ca şi de cei care făceau Care,colorate şi īmpodobite cu modele īnflorate cu verde şi roşu !...

CARE De cărăuşie sau De locuinţă ,..că şi aceste Care,nişte căruţe mai mari !... unele erau cu  largi coviltire ,..ce le măreau uriaş !mari.. aproape cilindrice ca să  poate īncape nutreţul sau fructele,.. sau cartofii si porumbul şi grāul dus de la cultivatorii de departe !..  la pieţe şi tīrguri de – aproape de drumuri !,… altele erau cu loitre de lemn bine īnchegate pentru a rezista la drumuri lungi si erau mai īnguste cīt să transporte o familie medie:

 

… Şi unu – doi bătrīni,..soţii : stăpānii īn putere ai familiei !,..si copii !de la doi trei adolescenţi,.. pīnă… la cei mici sau chiar cei mai numeroşi sugarii ,..sau cei de vīrstă mică ,..mici,..mulţi şi gălăgioşi !…

 

…Se  mai certau lingurarii şi lucratorii īn lemn,.. cu  fierarii care īi priveau de sus , că sunt mai prejos decīt ei,… şi mai răi la plată …īdatorīndu-se mereu.. şi chiar uitānd să plătească !

 

..Se mai certau ursarii şi purtătorii de comedii că erau mai nehotărāţi şi nehplatnici ..şi fără respect faţă de ceilalţi,… ajunşi la tărguri şi pieţe ! că…. nu se cărăbăneau īndeajuns de repede !,..făcīnd largul loc pentru reprezentaţii,..şi ei aveau carele cele mai mari ,..Care speciale de cărat greutăţi cīt trei obişnuite şi Cai mari de tracţiune… ca la tunuri,..cai germani, sau flamanzi sau zişi Renani … avīnd  copitele ca nişte pepenaşi rotunjori de pătraţi ca si pietre mari de caldarīm!,….şi īnaalţii ….de ajungeau la grinda porţilor de la marile tīrguri

 

..Deci mai toţi ! mereu sau mai rar!,.. se certau cu ceilalţi din diferite pricini …dar cel mai rău se certau cīnd era…de luatul fetelor şi peţit… atunci toată obştea se strīngeau şi se făcea o hărmălaie de nedescris,.. fiecare avānd ceva de zis despre !?..  şi mai ales .. din ce?! .īn cum?! …şi cāt mai ai de dat? la aşa fată frumoasă de atītea salbe de galbeni zimţaţi austrieci sau taleri germani…

 

..era foarte greu de potolit şi numai faptul că nu se petrecea prea des ăn acelaşi loc īi făceau pe tīrgoveţii statali de neam de ţară! Adică neaoşii !... să nu-i alunge,.. sau să nu-i mai sufere şi să cheme pe jandari sau chiar  pe poteraşi !.. dacă se mai lăsa cu furturi de pomină,sau răpiri : de vite,cai,..sau de  marfă !.. īn noaptea fărăr de  lună ! .. sau cu cāinii adormiţi cu leacuri ,..sau cīnd vreo babă de ghiocuri şi de ghicit mai arunca ! blesteme,… sau o considera : O rea peste măsură ! .. cu un chip chiomb  de asemenea : … de aruncat mălura peste grīne şi vite ….de le făcea sterpe!,..

 

.. Ei atunci !... se dezlega la cetăţeni prigoana pornind.. de la tīrg ..la tīrg şi trebuiau să plece toţi noapătea pe ascuns şi să ia calea codrilor sau a munţilor ..şi să treacă prin vămi,.. dar mai ales pe līngă acestea !,.. prea bine păzite şi cerşetorie de bani buni ..nu calpi ! erau aste vami ! ,.. bani de trecere după :

 

DUPĂ :… numărul de vite,.. şi de care ,.. şi după felul de bulibaşă de meserii : se taxau ciordarii, ursari,.. se taxau cioplitorii de lemn,că tăiau la păduri fără zapise de īncuvinţare !,.. se taxau nu mai vorbesc !.. aurarii si argintarii, crescătorii de vite şi cai.

 

..Ba de multe ori potcovarii şi făurarii, şi vīnzătorii de cai …nici nu era vorba de a trece dintr-un ţinut īntraltul !... că erau riichizite de război…  şi de războaie era marfă mereu : … şi nu cumva să ajungă dincolo la enamici ..ca să le ia ei !... şi noi cei de aici să rămīnem īn pagubă !,.. ziceau starostele de vamă şi foncţionarii  săi !...

 

 ..Şi timp de războaie şi pricini domneşti !.. era slavă domnului !.. mereu cānd se oprea unul !..  pornea altul din altă direcţie,cum ieste treaba cu trenurile acuma !.. aşa că mai mereu pe drumuri erau si  coloane sau cārduri  de soldaţi : fie treceau oştenii călări māndrii şi veseli ca nişte cheflii, cu flamurele īn vānt !..sau mai treceau şi cei rupţi in care, plini de feşe pătate de sīnge ,legati la cap sau la māini şi picioare, sau alţii nici nu se mai vedeau fiind acoperişi in care de oşteni  zdrobiţi …si mai ăn urmă carele de morţi ingramădiţi ca butucii,.. unul peste altul ,..care de ierau aşteptate la intrarea in tīrguri pe lingă besearici de la capăt sau mănastiri,.. pentru a le face locul de veci īn pămānt, după cuviinţa tārgului şi a Ţării : mama a oşteanului căzut !...după sorţii războiului…!

 

 

Dar după sorţii amarnici de razboaie !… coloanele circulānd aproape tăt  ăn ordine : ..ca trenurile circulīnd astazi !,..īn ordine după peretar tot timpul :..la cāteva ore-jumătăţi de zi !.. sau la cāteva zile!.. sau una-doua săptămāni ! …cănd odată īn sus !, .. cānd odată īn jos !,.. cānd de-a latul , cānd de-a lungul Ţării şi drumului,.. de-aia erau drumurile bine īndesate si lărgite cu indicatoare către Vienna,către Pesta, către Praga, către Lvov, Către Bucureşci…că şi prin părţile alea se duceau mereu războaie, cānd de ruşi ,...cānd de turci…

 

 Totuşi degeaba te plāngi că greu era şi atunci!.. ca şi acum!.. de zarea care iaste de a trăii.

 

…Si pacea …de era Aceasta Pace!... deabia se strāngea un an de zile la un loc pe tot continentul ! ..cerīnd fiecărei ţări cāte o contribuţie benevolă la pace !...la īntregirea timpului total,…de era bine socotit şi nu era măsluit :de zicea că este pace !..

 

… dar acolo puseseră tunurile pe rasculaţi de cīteva ori !... fără a mai trece asta īn catastifele legale de plată şi… de comandă de merinde! ,… şi de zidit sau măturat mizeria şi murdăria din pieţe !.. măruntaie şi … sānge ca la abator sau hală !,…

 

… Ăi de lipseau cu snopurile de legături de oameni de  se peirdeau īn socoteli,.. ca la greci, ..la armeni, ..la italieni, ..la spanioli… prin timpurile astea de pogromuri şi de desfiinţare …din Europa !...

 

… Parcă prin minte mi se face ceaţă de uitare,.. sau ceaţă ! de greaţă… cănd ajung să socotesc că vremurile nu au apus şi s-au strămutat cu pămīnt cu totul mai departe ! …. Oare īntrebarea nu se poate pune!.. sau deajuns …că mintea face asemănări..!

..Se duc secolele dar apucăturile omeneşti nu dispar !…nu se atenuiază ?

 

 

…Stai că eu vorbeam de navălitorii rromi cu negoţurile şi obiceiurile lor… peste tārgurile ardelene şi de la graniţele covăsnene cu  Buzăul !..

 

..Locul īntāmplărilor care urmează … īntīmplări de pojar de pădure şi de lupte crude dintre fraţii de etnie  colorată de galbeni  şi de Care,.. Cai şi  Fete,.. şi flacăi chipeşi dar aprigi la porniri !... de datorii de plătit… fără iertare cu sānge!... şi ură aprinsă de seperie sălaşul  ăn plină noapte,…de-i curmă viaţa aprig ! aproape la toţi ! dar mai ales colorate īn lumini şi umbre de vālvătăile … de pārjol şi  sānge care  au amestecat două sălaşuri de rromane !..care īn mijlocul pădurii sau năpustit unii pe alţii.. dormind: … Ăi de au năvpălit !... ăi  de s-au apărat cu disperare printre corturile aprinse de vālvătăi !….Şi el singur de  stătea pitit !,…infricoşat!.. doi ochi văzāndu-i pe ai săi pieriţi prin foc şi cuţāt de către făptuitorii … pe fratele său,..nenea mai mare! …năboind sānge din gātlej !,… căzut mort, pe loc !… 

 

..Făptuitorii fiind neamuri de sănge de departe ursarii !..  ei …vecinii de la tārg la comedie!,..vecinii de vănzare şi de zi de tārg.. asta īntrecea ori şi ce īnchipuire!... nu era de văzut ! sau de rămas de viaţă īntreg !  Erau multe pricini la mijloc şi,nici Taborul nu le secase !.. pricini de călcare de datorii de plată de lemne de scrānciob rămase uitate! si dorite uitate ….de ursari!.. prin săngele vărsat!

Căt de plătit?... mai va ! …. In  viaţa asta…